Administrarea bunurilor imobile contrar procedurilor reprezintă faptele de care cel mai des sunt învinuiţi aleşii locali la intentarea cauzelor contravenţionale. Acestea reprezintă circa o treime din numărul cauzelor contravenţionale analizate, potrivit raportului nr. 3 ”Monitorizarea cauzelor penale şi contravenţionale în privinţa reprezentanţilor administraţiilor publice locale referitor la actele conexe corupţiei” elaborat de către expertul legal al IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan.
Invocarea „intereselor publice” în calitate de urmări prejudiciabile ale celor 2 contravenţii are de regulă un caracter arbitrar. Analiza efectuată ne arată că în 13 cauze contravenţionale au fost invocate drept urmări prejudiciabile „interesul public”. În lipsa unei noţiuni în Codul Contravenţional, care ar determina semnificaţia „interesului public” ca valoare socială, persistă interpretări şi estimări subiective din partea organelor de drept.
Sunt inexplicabile cauzele contravenţionale pe motiv că primarul nu a informat şi nu a adus la cunoştinţă consilierilor şi altor subiecţi scrisorile şi răspunsurile recepţionate în Primărie. Nu este clar care este gradul de pericol social al unor astfel de fapte din partea primarilor pentru a porni dosare contravenţionale împotriva lor, precum şi existenţa sau inexistenţa unei daune interesului public sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
"Remarcăm şi anumite erori procedurale la intentarea cauzelor contravenţionale, constatate în hotărârile finale ale instanţelor de judecată. Aici notăm calificarea incorectă a faptelor aleşilor locali, cu indicarea comiterii unor acţiuni din neglijenţă. La fel, menţionăm constatarea contravenţiei de către o autoritate care nu avea astfel de competenţe conform prevederilor Codului Contravenţional, fie întocmirea incompletă a actelor procesuale," se arată în raportul IDIS Viitorul.
Totodată, sancţiunea contravenţională „privarea dreptului de a deţine anumite funcţii” este extrem de vagă, nefiind specificate clar situaţiile când privarea poate fi aplicată şi nu ţine cont de particularităţile aleşilor locali. Subliniem faptul că în cazul unui primar, aplicarea sancţiunii respective înseamnă efectiv lipsirea de mandatul acordat de alegători.
În concluzie autorul raportului Viorel Pîrvan susţine că pentru evitarea situaţiilor în care autorităţile publice locale sunt învinuite pe nedrept e nevoie de evaluarea corectă şi argumentarea motivată a daunelor cauzate interesului public şi sporirea capacităţilor oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat la efectuarea controlului de legalitate, pentru depistarea şi sesizarea eventualelor încălcări în deciziile şi dispoziţiile autorităţilor publice locale în scopul evitării unor posibile dosare contravenţionale.
Raportul ”Monitorizarea cauzelor penale şi contravenţionale în privinţa reprezentanţilor administraţiilor publice locale referitor la actele conexe corupţiei” este realizat de IDIS Viitorul şi CALM cu susţinerea financiară a Fundaţiei Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acţiunile întreprinse în cadrul proiectul şi opiniile exprimate în cadrul acestei publicaţii ţin de responsabilitatea implementatorilor şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei Soros-Moldova.
Raportul poate fi accesat aici.
