„Am solicitat de la ANI declaraţiile nehaşurate la care am primit refuz pe motiv că sunt date cu caracter personal. Asta ca să înţelegeţi în ce context a lucrat comisia”, a declarat Olesea Stamate. Potrivit ei, în următoarele concursuri nu vor fi admise asemenea situaţii.

Totodată, ministra spune că nu a deţinut informaţii despre candidatul Alexandr Stoianoglo, care a trecut în etapa următoare de selectare a procurorului, că acesta ar fi participat la negocierile din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană privind partajarea funcţiilor în stat, inclusiv a celor care nu puteau fi supuse partajărilor politice, când Stoianoglo deţinea funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului. În plus, în presă au apărut informaţii că în anul 2010 Alexandr Stoianoglo a donat Partidului Democrat din care făcea parte 100 de mii de lei în timp ce a declarat venituri de doar 48 de mii de lei.

„Noi am solicitat ajutorul jurnaliştilor de investigaţie şi i-am rugat să ne ajute referitor la calitatea de membru de partid şi donaţiile la partid. Informaţia aceasta noi n-am primit-o. Problema ar fi fost nu faptul că a donat, dar aspectul disproporţionat al donaţiei vizavi de venitul pe care îl avea. Acum, eu am nişte întrebări”, a declarat Olesea Stamate.

Deputatul fracţiunii PAS, blocul ACUM, Dumitru Alaiba, consideră că informaţiile care au apărut după selectarea celor patru candidaţi la funcţia de procuror general sunt parte din proces şi că activitatea comisiei de preselecţie, cel mai probabil, nu este încheiată cu atât mai mult cât lista candidaţilor încă nu a fost expediată la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) şi nu s-a votat vreun candidat. „Toate acestea înseamnă încă un proces de selectare”, a spus Dumitru Alaiba.

Expertul Ştefan Gligor, fost candidat la funcţia de procuror general, acceptă rezultatele activităţii comisiei şi spune că nu le contestă pentru că are încredere în membrii acesteia. Totodată, expertul este de părere că concursul pentru preselectarea candidaţilor trebuia să fie organizat mai bine. „Noi trebuie să ne asigurăm de faptul că candidaţii care ajung la CSP sunt oameni impecabil de curaţi. Odată ce acei oameni vin din sistem, inclusiv o persoană vine din cadrul CNA, care a executat o mulţime de comenzi politice şi dosare instrumentate la comandă, luând în considerare că o altă persoană vine din profilul IT, tehnic şi ulterior a devenit jurist şi a mers în sistem, există o problemă la capitolul credibilitatea persoanelor alese”, a menţionat Ştefan Gligor.

Expertul constituţionalist Nicolae Osmochescu susţine că, din moment ce s-a ajuns la punctul când au fost înaintaţi patru candidaţi la funcţia de procuror, Consiliului Superior al Procurorilor trebuie să aleagă unul şi să-l propună preşedintelui statului pentru numire în funcţie. Altfel, va începe o procedură fără sfârşit şi lucrurile pot fi numai mai rele. „S-a făcut ceea ce s-a făcut, sunt unele momente pozitive în activitatea comisiei, sunt şi neajunsuri, dar trebuie să acceptăm şi să vedem care este rezultatul final”, a declarat expertul.

După etapa interviului, care s-a desfăşurat timp de două zile, comisia de preselecţie, organizată de Ministerul Justiţiei, a anunţat că în finala concursului pentru ocuparea funcţiei de procuror general au ajuns patru din cei 16 candidaţi. În lista scurtă a candidaţilor au ajuns Oleg Crîşmaru, Vladislav Gribincea, Veaceslav Soltan şi Alexandr Stoianoglo. Ulterior, prim-ministra Maia Sandu a cerut comisiei de preselectare să verifice de urgenţă informaţia publicată în presă şi să examineze oportunitatea reevaluării listei scurte „în contextul apariţiei unor informaţii noi despre integritatea unui candidat din lista preselectată pentru concurs”.