JUSTIŢIE

Jaful bancar explicat în patru etape de procurorul general Alexandr Stoianoglo

post-img

Procurorul general Alexandr Stoianoglo afirmă că în cazul furtului bancar au existat patru mari etape. O primă etapă de fraudare a avut loc în perioada anilor 2009 – 2012, a doua etapă a avut loc atunci când pachetul majoritar al acţiunilor de stat în cazul BEM a fost cedat unor persoane. Cea de a treia etapă a avut loc în noiembrie 2014, iar etapa a patra presupune identificarea beneficiarilor, scrie IPN.

„Este perioada în care au început să fie acordate credite companiilor afiliate unor persoane, credite unor companii care nu aveau activitate economica reală, credite care în consecinţă nu au fost întoarse. Această perioadă este numită „perioada Gacichevici”, anii 2009 - 2012 (Grigorii Gacichevici – ex-conducător al Băncii de Economii a Moldovei - n.r.). Suma creditelor nerambursate însumează mai mult de 100 de milioane de dolari. Există zeci de companii fără activitate economică care au primit milioane de dolari fără ca banii să fie întorşi. Aceste companii erau trimise în instanţa de judecată pentru faptul că nu au întors creditele, însă acţiunile lor trebuie revizuite pentru că aceştia sunt implicaţi în acţiunii de spălare a banilor pentru că aceşti bani nu au fost utilizaţi pentru realizarea unor proiecte, dar au fost atribuite unor persoane prin transferarea în contul unor companii offshore”, a declarant Alexandru Stoianoglo în cadrul emisiuni „O nas” de la postul de televiziune Jurnal TV.

Cea de a două etapă reprezintă momentul în care pachetul majoritar al acţiunilor de stat în cadrul BEM a fost cedat unor persoane. Potrivit lui Alexandr Stoianoglo, începând cu această perioadă, băncile au început să finanţeze într-un volum semnificativ companiile afiliate grupului Şor. „Acest lucru s-a întâmplat până în noiembrie 2014 când au fost acordate foarte multe credite care nu erau întoarse sau credite care pur şi simplu stingeau creditele precedente”.

Cea de a treia etapă explicată de către procurorul general este una foarte complexă şi s-a desfăşurat în câteva zile. „Punctul culminant al acestei situaţii a fost în noiembrie 2014 când două bănci au acordat credite în valoare de 13 miliarde de lei unor companii care nu aveau activitate economică reală. În această perioadă au fost implicate o serie de instituţii de stat începând cu Banca Naţională care a pregătit planul de susţinere a stabilităţii financiare şi l-a prezentat Guvernului. În momentul în care BNM a prezentat la data de 14 noiembrie 2014 planul de susţinere financiară, aceasta a cerut suma de 6,3 miliarde de lei. Însă la şedinţa Comisiei pentru stabilitate financiară au fost incluse două poziţii suplimentare care specificau că trebuie stinse creditele interbancare şi creditele companiilor rezidente, deşi astfel de precedent nu exista nicăieri în lume. În acel moment creditele interbancare însumau 220 milioane. Chiar şi dacă luăm aceste 6,3, toată suma care era necesară pentru susţinerea financiară a ţării era de 6,5 miliarde lei, dar în aceste condiţii, Comisia pentru stabilitate financiară decide acordarea a 9,5miliarde. Astfel, au rămas neacoperite 3,5 miliarde de lei. Această sumă a fost confirmată de către Guvernul Leancă. În perioada 13 - 17 noiembrie 2014, Ministerul Finanţelor acordă garanţia de stat, iar începând cu 19 noiembrie, Banca de Economii, bancă falimentată, transferă bani. În decurs de trei zile, unele bănci au transferat din conturile Băncii de Economii mai mult de 2 miliarde de lei care peste trei zile se întorc din bugetul de stat în contul acestei bănci. Banii care au fost transferaţi în data de 19, 20, 21 noiembrie au mers în contul unor companii offshore şi dispar în întreaga lume”, a precizat şeful procuraturii generale.

Cea de-a patra etapă, care este şi finală, presupune urmărirea transferurilor care au fost făcute în contul unor companii din offshore. Alexandr Stoianoglo precizează că scopul principal constă în identificarea beneficiarilor finali şi a resurselor financiare.