Decizia procuraturii de a nu porni urmărire penală în cazul uzurpării puterii de stat are substrat politic. Este necesar ca argumentele care au stat la baza acestei decizii să fie cunoscute. Declaraţia a fost făcută de analistul politic Ion Tăbârţă pentru Radio Chişinău.
„Se creează impresia că a fost o decizie deja prestabilită, luând în calcul că noua guvernare cere instituţiilor de drept să se reformeze, însă după câte se vede, Procuratura nu doreşte şi nu poate să o facă”, a declarat Ion Tăbârţă pentru Radio Chişinău.
Analistul politic susţine că această hotărâre era previzibilă. „Procuratura este un exponent al vechii guvernări, care nu prea înţelege ce vrea de la ea noua guvernare”.
Astăzi, Procuratura Generală a anunţat că refuză să pornească urmărirea penală pe numele foştilor judecători la Curtea Constituţionnală, în baza denunţului depus de ministrul afacerilor interne Andrei Năstase. Procuratura susţine că a refuzat să pornească urmărirea penală pentru că nu există fapta infracţiunii de „uzurpare a puterii de stat”. Andrei Năstase, la rândul său, consideră că refuzul de a da curs denunţului său este o altă dovadă că „uzurparea puterii de stat este o operaţiune concertată”.
Pe 18 iunie 2019, ministrul de interne, Andrei Năstase, a depus un denunţ la Procuratură, prin care a sesizat Procurorul General asupra săvârşirii de către judecătorii Curţii Constituţionale Poalelungi Mihai, Apolschi Raisa, Artur Reşetnicov, Gurin Corneliu, Băieşu Aurel şi Zaporojan Veaceslav a infracţiunii de tentativă de uzurpare a puterii în stat.
