Cadrul legal din Republica Moldova şi reformele iniţiate în domeniul justiţiei sunt bune, însă acestea nu vor avea efect fără asumarea lor de către politic şi fără o voinţă veritabilă de implementare a acestora. Aceasta este una din ideile principale subliniate de vorbitorii celei de-a doua zi din cadrul Forumului „Reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei”, desfăşurat la Chişinău la 24-25 septembrie 2020.
Consiliul Europei sprijină reformele inclusive, complexe şi transparente, însă nimic nu va funcţiona dacă nu există voinţă politică”, a declarat Hanne JUNCHER, şefa departamentului „Justiţie şi cooperare juridică” al Consiliului Europei. „Nu este suficient de a implementa o reformă, este nevoie de mecanisme de monitorizare pentru a vedea care este schimbarea reală a sistemului. Textul final al strategiei trebuie să includă angajamentul de luptă cu corupţia, asigurarea integrităţii sistemului judecătoresc şi respectarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii şi al Consiliului Superior al Procurorilor”, a apreciat doamna Juncher.
„Pentru reformarea justiţiei este nevoie de voinţă politică adevărată, fără care nimic nu se întâmplă. Există instrucţiuni foarte clare privind modernizarea unui sistem de justiţie - recomandările Comisiei de la Veneţia, ale comitetului GRECO, care constituie un cadrul foarte bun şi pot fi folosite ca un ghid pentru reformă. Este nevoie de o viziune strategică, care să abordeze totul integral, de la miez”, a opinat domnul Martjin QUINN, şef adjunct de Unitate, DG Justiţie a Comisiei Europene. „Conform rezultatelor sondajelor, cetăţenii Moldovei nu au încredere în reformă, ceea ce înseamnă că orice reformă trebuie să fie cuprinzătoare şi ambiţioasă. În cazul Moldovei noi vorbim de o necesitate de reformare fundamentală a justiţiei, nu de o simplă ajustare a sistemului. În final contează nu existenţa unei strategii pe hârtie, dar rezultate palpabile şi încrederea cetăţenilor”, a subliniat domnul Quinn.
„Atâta timp cât va fi posibil să cumperi hotărâri judecătoreşti la pachet – din prima instanţă până la Curtea Supremă de Justiţie, nicio majorare de salarii, nicio fortificare a instrumentelor anticorupţie, niciun fel de eliminare de imunităţi nu vor da vreun rezultat”, a declarat Alexandru TĂNASE, Ex-ministru al Justiţiei şi ex-Preşedinte al Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, referindu-se la motivele care au dus la un asemenea nivel al corupţiei. „Avem garanţii constituţionale pentru judecători pe care nu le găsim în legislaţia ţărilor europene, dar nu funcţionează. Schimbarea regulilor fără schimbarea oamenilor nu va da niciun rezultat”, a adăugat domnul Tănase.
„Este regretabil că, în pofida eforturilor depuse în ultimii 10 ani, sistemul judiciar rămâne a fi afectat de probleme structurale şi funcţionale”, a declarat Radu FOLTEA, Secretar de Stat al Ministerului Justiţiei. Printre motivele care au dus la această stare de lucruri dumnealui a numit menţinerea factorilor coruptibili şi a elementelor care afectează integritatea actorilor din justiţie, practicile judiciare neuniforme şi aplicarea pe alocuri deficitară a cadrului normativ, cultura juridică subdezvoltată, concentrarea excesivă pe acţiuni pe termen scurt şi lipsa unei viziuni sistemice pe termen mediu şi lung.
Printre alte probleme menţionate de vorbitori în cadrul Forumului „Reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei” au fost responsabilitatea redusă a judecătorilor, controlul din partea politicului, inclusiv datorită păstrării termenului iniţial de 5 ani de numire în funcţie de judecător, sarcina de muncă a judecătorilor, eficienţa şi calitatea justiţiei.
„Reforma justiţiei este foarte complicată şi de durată, nu vom putea face o justiţie perfectă în 3-4 ani, dar putem implementa acum anumite măsuri pentru ca peste 10-15 ani justiţia să fie cu totul alta. Putem prioritiza lucrurile, încât strategia să fie un document scurt, clar şi ambiţios, care să se concentreze pe problemele existente şi să ofere soluţii realizabile”, a menţionat Vladislav GRIBINCEA, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). În opinia dumnealui, „în domeniul justiţiei sunt trei probleme principale – independenţa insuficientă a judecătorilor şi procurorilor, profesionalismul unora dintre ei şi integritatea actorilor din justiţie – problema dominantă, care le influenţează pe primele două”.
„Asigurarea unui sistem de independenţă a judecătorilor este o provocare adevărată. Din 2019, când a fost lansat Raportul Comisiei Internaţionale a Juriştilor, până la moment lucrurile nu s-au schimbat simţitor. Constatările şi provocările au rămas aceleaşi”, a menţionat doamna Róisín PILLAY, Directoare de Program pentru Europa şi Asia Centrală în cadrul Comisiei Internaţionale a Juriştilor.
Despre una dintre soluţiile pentru eficientizarea justiţiei, dar care poate influenţa calitatea ei şi soluţiona volumul de muncă a judecătorilor, a vorbit Victor GUZUN, expert în e-guvernare. „În Estonia digitalizarea instanţelor a început încă în anul 2000. Tehnologiile şi e-justiţia în Estonia a evoluat enorm: dosarele sunt transmise justiţiabililor online, semnate electronic, rapid şi în siguranţă”, a împărtăşit domnul Guzun.
În urma celor două zile ale Forumului va fi elaborat un sumar al principalelor idei, concluzii şi soluţii propuse de participanţii la Forum. Acesta va fi transmis autorităţilor relevante şi poate servi drept punct de reper în elaborarea documentelor de politici în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei.
„Pentru reformarea justiţiei este nevoie de voinţă politică adevărată, fără care nimic nu se întâmplă. Există instrucţiuni foarte clare privind modernizarea unui sistem de justiţie - recomandările Comisiei de la Veneţia, ale comitetului GRECO, care constituie un cadrul foarte bun şi pot fi folosite ca un ghid pentru reformă. Este nevoie de o viziune strategică, care să abordeze totul integral, de la miez”, a opinat domnul Martjin QUINN, şef adjunct de Unitate, DG Justiţie a Comisiei Europene. „Conform rezultatelor sondajelor, cetăţenii Moldovei nu au încredere în reformă, ceea ce înseamnă că orice reformă trebuie să fie cuprinzătoare şi ambiţioasă. În cazul Moldovei noi vorbim de o necesitate de reformare fundamentală a justiţiei, nu de o simplă ajustare a sistemului. În final contează nu existenţa unei strategii pe hârtie, dar rezultate palpabile şi încrederea cetăţenilor”, a subliniat domnul Quinn.
„Atâta timp cât va fi posibil să cumperi hotărâri judecătoreşti la pachet – din prima instanţă până la Curtea Supremă de Justiţie, nicio majorare de salarii, nicio fortificare a instrumentelor anticorupţie, niciun fel de eliminare de imunităţi nu vor da vreun rezultat”, a declarat Alexandru TĂNASE, Ex-ministru al Justiţiei şi ex-Preşedinte al Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, referindu-se la motivele care au dus la un asemenea nivel al corupţiei. „Avem garanţii constituţionale pentru judecători pe care nu le găsim în legislaţia ţărilor europene, dar nu funcţionează. Schimbarea regulilor fără schimbarea oamenilor nu va da niciun rezultat”, a adăugat domnul Tănase.
„Este regretabil că, în pofida eforturilor depuse în ultimii 10 ani, sistemul judiciar rămâne a fi afectat de probleme structurale şi funcţionale”, a declarat Radu FOLTEA, Secretar de Stat al Ministerului Justiţiei. Printre motivele care au dus la această stare de lucruri dumnealui a numit menţinerea factorilor coruptibili şi a elementelor care afectează integritatea actorilor din justiţie, practicile judiciare neuniforme şi aplicarea pe alocuri deficitară a cadrului normativ, cultura juridică subdezvoltată, concentrarea excesivă pe acţiuni pe termen scurt şi lipsa unei viziuni sistemice pe termen mediu şi lung.
Printre alte probleme menţionate de vorbitori în cadrul Forumului „Reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei” au fost responsabilitatea redusă a judecătorilor, controlul din partea politicului, inclusiv datorită păstrării termenului iniţial de 5 ani de numire în funcţie de judecător, sarcina de muncă a judecătorilor, eficienţa şi calitatea justiţiei.
„Reforma justiţiei este foarte complicată şi de durată, nu vom putea face o justiţie perfectă în 3-4 ani, dar putem implementa acum anumite măsuri pentru ca peste 10-15 ani justiţia să fie cu totul alta. Putem prioritiza lucrurile, încât strategia să fie un document scurt, clar şi ambiţios, care să se concentreze pe problemele existente şi să ofere soluţii realizabile”, a menţionat Vladislav GRIBINCEA, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). În opinia dumnealui, „în domeniul justiţiei sunt trei probleme principale – independenţa insuficientă a judecătorilor şi procurorilor, profesionalismul unora dintre ei şi integritatea actorilor din justiţie – problema dominantă, care le influenţează pe primele două”.
„Asigurarea unui sistem de independenţă a judecătorilor este o provocare adevărată. Din 2019, când a fost lansat Raportul Comisiei Internaţionale a Juriştilor, până la moment lucrurile nu s-au schimbat simţitor. Constatările şi provocările au rămas aceleaşi”, a menţionat doamna Róisín PILLAY, Directoare de Program pentru Europa şi Asia Centrală în cadrul Comisiei Internaţionale a Juriştilor.
Despre una dintre soluţiile pentru eficientizarea justiţiei, dar care poate influenţa calitatea ei şi soluţiona volumul de muncă a judecătorilor, a vorbit Victor GUZUN, expert în e-guvernare. „În Estonia digitalizarea instanţelor a început încă în anul 2000. Tehnologiile şi e-justiţia în Estonia a evoluat enorm: dosarele sunt transmise justiţiabililor online, semnate electronic, rapid şi în siguranţă”, a împărtăşit domnul Guzun.
În urma celor două zile ale Forumului va fi elaborat un sumar al principalelor idei, concluzii şi soluţii propuse de participanţii la Forum. Acesta va fi transmis autorităţilor relevante şi poate servi drept punct de reper în elaborarea documentelor de politici în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei.
