JUSTIŢIE

Expert în justiţie: „România ar fi putut să ajute mai mult Republica Moldova, dar nu a făcut-o”

post-img

Laura Ştefan, expertă anticorupţie în cadrul organizaţiei neguvernamentale Expert Forum din România, susţine că autorităţile acestui stat ar fi putut să sprijine mai mult R. Moldova în investigarea marilor dosare de corupţie, dar nu a făcut-o. Totodată, experta explică derapajul autorităţilor moldoveneşti în efortul acestora de reformare a justiţiei. Ea indică obstacolele principale care stau în faţa judecărilor şi procurorilor din Moldova în a-şi exercita independent meseria.

Una dintre cauze, în opinia expertei, ţine de practicile abuzive la care a recurs judecătoriidin Republica Moldova în ultimii ani. „Atunci când ai un dosar puternic, bazat pe probe, nu este în interesul nimănui ca justiţia să se desfăşoare cu uşile închise. Când judeci un fost premier cu uşile închise, oamenii încep să îşi pună întrebări”, semnalează Laura Ştefan, citată de anticoruptie.md.

De asemenea, clasa politică moldovenească nu are niciun interes ca independenţa sistemului judiciar să crească. Această dependenţă, observă ea, este determinată în principal de rolul pe care îl are Parlamentul în numirea judecătorilor la Curtea Supremă de Justiţie. „Judecătorii la Înalta Curte au fost numiţi ani şi ani de Parlament. Ce poate să negocieze un judecător cu un Parlament, cu un organism eminamente politic?”, se întreabă experta.

Totodată, Laira Ştefan reiterează articolul 307 din Codul Penal al Republicii Moldova, conform căruia judecătorul poate fi tras la răspundere penală pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii. „Articolul cu pricina a fost folosit împotriva unor judecători care au dat decizii ce nu au convenit mai marilor zilei. Cel mai cunoscut caz este al Domnicăi Manole, care a ajuns acum judecător la Curtea Constituţională. Domnica Manole a fost anchetată pe acel articol timp de doi ani sau poate chiar mai mult”, a spus experta.

„Întotdeauna când instanţa de control judiciar casează hotărârea anterioară şi pronunţă o altă hotărâre, în motivare, instanţa va spune că, în opinia sa, instanţa inferioară a aplicat greşit legea. Acesta poate fi un motiv penal împotriva judecătorului, ceea ce este de neconceput. Acest articol este perceput de judecători ca o sabie deasupra capului”, estimează experta.

Laura Ştefan a evocat de asemenea perioada de probă de cinci ani pentru judecători, după care trebuie să fie reconfirmaţi: „E limpede că în cei cinci ani se produce un transfer de «valori instituţionale» asupra noilor judecători. În Moldova, vorbim de o lume mică, în care şeful de instanţă are nişte puteri foarte mari”.

În ce priveşte domeniul procuraturii, ea observă că procurorii din R. Moldova nu au statutul pe care îl au cei din România – unul privilegiat în comparaţie cu multe ţări dintre statele vecine: „Procurorii din Republica Moldova nu au aceleaşi garanţii de independenţă pe care le au judecătorii. În Moldova, procurorii nu sunt magistraţi, ci agenţi ai Executivului”.

În viziunea ei, Legea cu privire la procuratură a făcut totuşi anumite progrese, „mai exact, s-a renunţat la competenţa pe care procurorii o au în spaţiul ex-sovietic de a verifica legalitatea comportamentelor în societate”.

Laura Ştefan a remarcat că nu a fost pornit un dosar penal pe numele lui Vladimir Plahotniuc nici în România, nici în Republica Moldova, ci doar în Rusia: „E o ştire, chiar dacă nu ne convine. România a avut un dosar care îl viza pe Plahotniuc, dar l-a făcut pachet şi l-a trimis în R. Moldova, doar Moldova avea şi capacitatea să se ocupe de un astfel de dosar”, a ironizat ea.

Experta sugerează să avem o viziune realistă despre ce se poate face într-un stat capturat. „Ne place sau nu, partidul domnului Dodon are o parte importantă din electorat. Iar schimbarea unei ţări nu se poate face fără o formă de compromis şi fără să convingi o parte semnificativă din societate că ceea ce vrei să faci este ceea ce trebuie făcut. Eu cred că pe temele mari şi electoratul din zona socialistă are aceleaşi cereri”, a spus Laura Ştefan.

Cu toate acestea, experta afirmă că cetăţenii R. Moldova aşteaptă să se investigheze furtul miliardului, să afle dacă Plahotniuc avea afaceri necurate: „Cred că e foarte important cine va fi numit procuror general. Există tensiuni între plăcile tectonice de la Chişinău, iar luna aceasta este foarte importantă. E o miză uriaşă dacă va fi investigat sau nu furtul miliardului.”