Proiectul de lege privind evaluarea prealabilă a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi Consiliului Superior al Procurorilor nu a fost discutat cu societatea civilă şi nici cu exponenţii sistemului judiciar. Este opinia unor experţi anticorupţie şi a unor judecători care spun că au auzit din presă despre existenţa acestui proiect. În avizul Comisiei de la Veneţia la acest proiect, experţii europeni menţionează că ar trebui să existe un consens în societate pe acest subiect şi criterii clare de evaluare. De cealaltă parte, reprezentanţii guvernării spun că această iniţiativă are menirea de a curăţa organele de autoadministrare de elemente corupte, notează IPN.
Potrivit proiectului Ministerului Justiţiei, candidaţii la funcţia de membru CSM şi CSP vor trece un test al integrităţii. Este vorba despre controlul corespunderii averilor cu veniturile declarate. Evaluarea o va face o comisie specială, creată din experţi naţionali şi internaţionali.
„Acest proiect nu a fost discutat, în general, cu nimeni. Ofensator este faptul că politicul nu consideră că poate, cel puţin, să discute cu judecătorii. Nu s-au făcut consultări nici la modul general cu societatea civilă, nici în particular cu exponenţii sistemului. Problema este că întâi au fost asociate persoanele cu statul capturat, ulterior se aşteaptă de la ele reforme”, a spus experta anticorupţie, Cristina Ţărnă, în cadrul unei emisiuni TV.
Recent, Comisia de la Veneţia a expediat autorităţilor de la Chişinău un aviz şi asupra acestui proiect de lege. Potrivit experţilor europeni, evaluarea integrităţii potenţialilor membri CSM şi CSP nu contravine Constituţiei, însă necesită mai multă claritate în privinţa criteriilor de testare.
„Comisia de la Veneţia a atras atenţia autorităţilor că această evaluare a candidaţilor la funcţia de membru CSM din rândul judecătorilor trebuie să se bucure de implicarea tuturor actorilor, inclusiv opoziţiei, inclusiv a celor vizaţi, ce urmează să candideze. Sistemul judecătoresc, marea majoritate a judecătorilor, a auzit dintr-un briefing de presă de existenţa acestui proiect. Societatea nu a ştiut despre acest proiect. Cerem autorităţilor să ţină cont de recomandările Comisiei de la Veneţia ca, de exemplu, cine sunt partenerii externi? Să se explice concret. Doi. Care sunt criteriile concrete de evaluare?”, a spus judecătorul Ion Chirtoacă.
În acelaşi timp, reprezentanţii guvernării spun că vor ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, iar propunerile experţilor europeni se vor regăsi în textul legii.
„Mie nu-mi vine să cred că Sergiu Litvinenco a stat ascuns şi a scris acest proiect, ulterior l-a trimis Comisiei de la Veneţia. Aici se reflectă voinţa populară. 63 de mandate au fost date PAS-ului tocmai pentru a face această reformă, pentru că oamenii 30 de ani au văzut că aceste organe de autoadministrare, împreună cu cei administraţi, vorbesc de CSM şi CSP, nu au făcut niciun proces de autocurăţare. Noi acum începem cu cei care administrează aceste sisteme”, a spus deputatul PAS, Vasile Grădinaru.
Anterior, ministrul justiţiei, Sergiu Litvinenco, menţiona că, până la sfârşitul anului, acest proiect trebuie să fie aprobat de Parlament, astfel încât în perioada ianuarie-februarie să fie creată comisia de evaluare. Potrivit proiectului, 3 membri ai comisiei de evaluare vor fi numiţi de Ministerul Justiţiei la propunerea fracţiunilor parlamentare, conform principiului proporţionalităţii. Alţi 3 membri vor fi desemnaţi de către partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova.
„Acest proiect nu a fost discutat, în general, cu nimeni. Ofensator este faptul că politicul nu consideră că poate, cel puţin, să discute cu judecătorii. Nu s-au făcut consultări nici la modul general cu societatea civilă, nici în particular cu exponenţii sistemului. Problema este că întâi au fost asociate persoanele cu statul capturat, ulterior se aşteaptă de la ele reforme”, a spus experta anticorupţie, Cristina Ţărnă, în cadrul unei emisiuni TV.
Recent, Comisia de la Veneţia a expediat autorităţilor de la Chişinău un aviz şi asupra acestui proiect de lege. Potrivit experţilor europeni, evaluarea integrităţii potenţialilor membri CSM şi CSP nu contravine Constituţiei, însă necesită mai multă claritate în privinţa criteriilor de testare.
„Comisia de la Veneţia a atras atenţia autorităţilor că această evaluare a candidaţilor la funcţia de membru CSM din rândul judecătorilor trebuie să se bucure de implicarea tuturor actorilor, inclusiv opoziţiei, inclusiv a celor vizaţi, ce urmează să candideze. Sistemul judecătoresc, marea majoritate a judecătorilor, a auzit dintr-un briefing de presă de existenţa acestui proiect. Societatea nu a ştiut despre acest proiect. Cerem autorităţilor să ţină cont de recomandările Comisiei de la Veneţia ca, de exemplu, cine sunt partenerii externi? Să se explice concret. Doi. Care sunt criteriile concrete de evaluare?”, a spus judecătorul Ion Chirtoacă.
În acelaşi timp, reprezentanţii guvernării spun că vor ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, iar propunerile experţilor europeni se vor regăsi în textul legii.
„Mie nu-mi vine să cred că Sergiu Litvinenco a stat ascuns şi a scris acest proiect, ulterior l-a trimis Comisiei de la Veneţia. Aici se reflectă voinţa populară. 63 de mandate au fost date PAS-ului tocmai pentru a face această reformă, pentru că oamenii 30 de ani au văzut că aceste organe de autoadministrare, împreună cu cei administraţi, vorbesc de CSM şi CSP, nu au făcut niciun proces de autocurăţare. Noi acum începem cu cei care administrează aceste sisteme”, a spus deputatul PAS, Vasile Grădinaru.
Anterior, ministrul justiţiei, Sergiu Litvinenco, menţiona că, până la sfârşitul anului, acest proiect trebuie să fie aprobat de Parlament, astfel încât în perioada ianuarie-februarie să fie creată comisia de evaluare. Potrivit proiectului, 3 membri ai comisiei de evaluare vor fi numiţi de Ministerul Justiţiei la propunerea fracţiunilor parlamentare, conform principiului proporţionalităţii. Alţi 3 membri vor fi desemnaţi de către partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova.
