După 7 ani de reforme, încrederea oamenilor în justiţie este mai mică decât era în 2011, la aprobarea strategiei de reforme. Datele sunt confirmate de Centrul de Resurse Juridice din Republica Moldova.
Nici încrederea în instituţiile de stat nu este mai mare - dosarele penale pe numele primarilor sunt percepute ca o reglare de conturi, iar peste 90% din cetăţeni sunt nemulţumiţi de ce se face în lupta cu corupţia.
Pornind de la Barometrul Opiniei Publice, Centrul de Resurse Juridice constată că 86% din oameni cred că Republica Moldova nu este guvernată de voinţa poporului. Nici încrederea în instituţiile de stat nu a avansat. Oamenii au cea mai mică încredere în Parlament, iar cea mai mare în Guvern. Ce-i drept, nici cifrele Executivul nu sunt prea mari. Doar 15,7%. La capitolul justiţie stăm şi mai prost. Dacă în 2011 peste 18% din cetăţeni credeau în justiţia moldovenească, astăzi cifra abia de trece de 13%.
(NE)ÎNCREDERE ÎN INSTITUŢIILE DE STAT
15.7% - Au încredere în Guvern, 80% - Nu;
11.3% - Au încredere în Parlament, 85.2% - Nu;
15.5% - Au încredere în Centrul Naţional Anticorupţie, 72.5% - Nu;
15% - Au încredere în Procuratura Generală, 73.5% - nu;
13.6% - Au încredere în Justiţie, 79.1% - Nu.
Peste 90% din respondenţi s-au declarat nemulţumiţi de ce face conducerea ţării în combaterea corupţiei. Doar 4.8% cred în acţiunile Guvernului. Cât ţine de miliardul furat din cele 3 bănci, acum 3 ani, doar 7% mai cred că aceşti bani vor fi recuperaţi. Întrebarea logică ce ne frământă e de ce s-a ajuns la această neîncredere? Răspunsul îl găsim în aceeaşi analiză a Centrului de Resurse Juridice care ne spune că problema vine din aproape sectoarele unde lucrurile merg prost. În cele 100 de dosare penale intentate în ultimii 4 ani pe numele primarilor şi preşedinţilor de raioane, deloc întâmplător, învinuiţii erau reprezentanţi ai partidelor de opoziţie. Puţine din aceste cazuri s-au încheiat cu o condamnare. În schimb, cel puţin în ultimii doi ani, mai mulţi dintre primarii cu dosare penale au părăsit partidele din care făceau parte şi s-au apropiat de Partidul Democrat.
Cei care monitorizează activitatea judecătorilor şi care formează Consiliul Superior al Magistraturii sunt puşi în funcţii pe întuneric, mai constată experţii. Anul trecut, au fost aleşi 6 membri CSM din rândul judecătorilor fără ca dosarele lor să fie publicate. Şi asta în ciuda cerinţelor insistente ale societăţii civile. Iar reforma intituţiei judecătorului de instrucţie se face cu un pas înainte şi doi înapoi, mai constată experţii.
Şi Autoritatea Naţională de Integritate a fost mult timp nefuncţională pentru că autorităţile nu au fost în stare să aleagă un preşedinte timp de 18 luni. Multe decizii ale guvernării au trezit semne de întrebare. Autorităţile au încercat să facă anonime hotărârile judecătoreşti aşa încât nu mai era posibil să le cauţi după numele celor din dosar. În plus, din decizii nu mai înţelegeai nimic. Iniţiativa de a decriminaliza infracţiunile economice a strecurat în prima versiune a proiectului prevederi care îi scuteau de răspundere penală pe cei care comiteau infarcţiuni în domeniul creditării şi administrării băncilor. Iar CNA-ul a fost lipsit de către Parlament de competenţe în anchetarea cazurilor din domeniul prevenirii spălării banilor.
Organizaţiile non guvernamentale au acuzat în ultima perioadă acţiuni de sabotaj şi denigrare din partea autorităţilor. Stabilitatea promisă de la tribune nu este resimţită şi de societate. Acum Ministerul Justiţiei schiţează o nouă strategie de reformare care să vină în completarea celei eşuate în perioada 2011 – 2016. Centrul de Resurse Juridice propune ca strategia să abordeze accesul la justiţie, calitatea actului de justiţie, autoadministrare, independenţă şi transparenţă pentru a spori eficienţa justiţiei.
Pornind de la Barometrul Opiniei Publice, Centrul de Resurse Juridice constată că 86% din oameni cred că Republica Moldova nu este guvernată de voinţa poporului. Nici încrederea în instituţiile de stat nu a avansat. Oamenii au cea mai mică încredere în Parlament, iar cea mai mare în Guvern. Ce-i drept, nici cifrele Executivul nu sunt prea mari. Doar 15,7%. La capitolul justiţie stăm şi mai prost. Dacă în 2011 peste 18% din cetăţeni credeau în justiţia moldovenească, astăzi cifra abia de trece de 13%.
(NE)ÎNCREDERE ÎN INSTITUŢIILE DE STAT
15.7% - Au încredere în Guvern, 80% - Nu;
11.3% - Au încredere în Parlament, 85.2% - Nu;
15.5% - Au încredere în Centrul Naţional Anticorupţie, 72.5% - Nu;
15% - Au încredere în Procuratura Generală, 73.5% - nu;
13.6% - Au încredere în Justiţie, 79.1% - Nu.
Peste 90% din respondenţi s-au declarat nemulţumiţi de ce face conducerea ţării în combaterea corupţiei. Doar 4.8% cred în acţiunile Guvernului. Cât ţine de miliardul furat din cele 3 bănci, acum 3 ani, doar 7% mai cred că aceşti bani vor fi recuperaţi. Întrebarea logică ce ne frământă e de ce s-a ajuns la această neîncredere? Răspunsul îl găsim în aceeaşi analiză a Centrului de Resurse Juridice care ne spune că problema vine din aproape sectoarele unde lucrurile merg prost. În cele 100 de dosare penale intentate în ultimii 4 ani pe numele primarilor şi preşedinţilor de raioane, deloc întâmplător, învinuiţii erau reprezentanţi ai partidelor de opoziţie. Puţine din aceste cazuri s-au încheiat cu o condamnare. În schimb, cel puţin în ultimii doi ani, mai mulţi dintre primarii cu dosare penale au părăsit partidele din care făceau parte şi s-au apropiat de Partidul Democrat.
Cei care monitorizează activitatea judecătorilor şi care formează Consiliul Superior al Magistraturii sunt puşi în funcţii pe întuneric, mai constată experţii. Anul trecut, au fost aleşi 6 membri CSM din rândul judecătorilor fără ca dosarele lor să fie publicate. Şi asta în ciuda cerinţelor insistente ale societăţii civile. Iar reforma intituţiei judecătorului de instrucţie se face cu un pas înainte şi doi înapoi, mai constată experţii.
Şi Autoritatea Naţională de Integritate a fost mult timp nefuncţională pentru că autorităţile nu au fost în stare să aleagă un preşedinte timp de 18 luni. Multe decizii ale guvernării au trezit semne de întrebare. Autorităţile au încercat să facă anonime hotărârile judecătoreşti aşa încât nu mai era posibil să le cauţi după numele celor din dosar. În plus, din decizii nu mai înţelegeai nimic. Iniţiativa de a decriminaliza infracţiunile economice a strecurat în prima versiune a proiectului prevederi care îi scuteau de răspundere penală pe cei care comiteau infarcţiuni în domeniul creditării şi administrării băncilor. Iar CNA-ul a fost lipsit de către Parlament de competenţe în anchetarea cazurilor din domeniul prevenirii spălării banilor.
Organizaţiile non guvernamentale au acuzat în ultima perioadă acţiuni de sabotaj şi denigrare din partea autorităţilor. Stabilitatea promisă de la tribune nu este resimţită şi de societate. Acum Ministerul Justiţiei schiţează o nouă strategie de reformare care să vină în completarea celei eşuate în perioada 2011 – 2016. Centrul de Resurse Juridice propune ca strategia să abordeze accesul la justiţie, calitatea actului de justiţie, autoadministrare, independenţă şi transparenţă pentru a spori eficienţa justiţiei.
