Faptul că Republica Moldova alocă o parte importantă din bugetul său pentru sistemul de justiţie nu neapărat înseamnă că resursele alocate sunt suficiente. În 2018, pentru justiţie s-au alocat în jur de 35 de milioane de euro, iar 2020 suma a crescut până la 44 de milioane de euro. Ceea ce înseamnă 1,6% din bugetul public şi este peste media Consiliului Europei, arată un raport al Centrului pentru Resurse Juridice din R. Moldova, transmite IPN.
Potrivit Victoriei Mereuţă, consilier juridic CRJM, suma alocată per locuitor, în 2018, era de circa 13 euro, iar în 2022 s-a mărit la circa 16 euro. Comparativ cu Armenia, Azerbaidjan Georgia, suma alocată în Moldova este practic de două ori mai mare, dar este considerabil mai mică decât în Rusia, Bulgaria, România sau ţările baltice.
Totodată, salariul anual brut al judecătorilor la începutul carierei, în anul 2020, a constituit 12 533 de euro. Chiar dacă acesta a crescut cu circa 20% faţă de salariul din 2018, este oricum cel mai mic din 46 de ţări analizate în raportul Comisiei Europene pentru Eficienţa Justiţiei. Experta spune că există în mod clar necesitatea măririi salariilor judecătorilor începători. Situaţia este comparabilă în cazul procurorilor. Dacă în 2018 salariul anual brut al acestora era de 10 612 de euro, în 2020 acesta a crescut la 11 355 de euro.
Vlad Gribincea, preşedintele CRJM a adăugat că Republica Moldova, în 2018, avea 16 judecători la 100 de mii de locuitori, iar în 2020 acest coeficient a scăzut la 15 judecători. În opinia sa, motivul este că un număr mare de judecători au plecat din sistem, iar alţii încă nu au fost angajaţi. În Consiliul Europei, media este de 16 judecători pentru toate ţările.
Dacă R. Moldova ar avea angajate toate funcţiile disponibile, ar avea 19 judecători la 100 de mii populaţie. Cât priveşte numărul de procurori, sunt 24 la 100 de mii de locuitori. Media şi Consiliului Europei este de la 11 la 12.
Numărul de avocaţi a scăzut, de la 78 de avocaţi/100 de mii de locuitori în anul 2018, la 70 –în 2020. Una din explicaţii este că avocaţilor li se dă o pondere mică în proces. Durata medie de soluţionare a cauzelor în instanţele judecătoreşti este de 271 de zile, în 2018, şi de 324, în 2020, medie mai mica decât în ţările Consiliului Europei.
Ministrul justiţiei, Sergiu Litvinenco, crede că studiul este important să fie luat în considerare în momentul în care se elaborează agenda de reforme sau politicile publice. Ministerul este interesat şi de un studiu despre cum se aplică sancţiunile în materie de acte corupţiunile, problema numărul unu în Republica Moldova. Concluziile din respectiva analiză vor face, eventual, să se intervină şi în legislaţie pentru a schimba anumite lucruri dacă problema este de ordin legislativ.
