1902 - 1908

La vârsta de 20 de ani obţine diploma de agronom la Şcoala Agricolă din Cucuruzeni, judeţul Orhei, susţine examenele şi dobândeşte diploma de învăţător pentru şcolile primare de stat. Este angajat pedagog în satul Gherman, judeţul Bălţi. În scurt timp este avansat în funcţia de director. Intră în societatea noului său prieten, Ion Pelivan, şi devine un promotor al ideilor naţionale.
 
1917

Învăţătorul Vasile Ţanţu a fost mobilizat în 1915 în armata rusă. Primeşte gradul de sublocotenent şi este trimis pe Frontul românesc. Face cunoştinţă cu ofiţerii şi soldaţii basarabeni, stabileşte contacte cu ofiţerii Armatei Române. Îndrumat de Ion Pelivan şi Emanoil Catelli se implică în înfiinţarea unei organizaţii a basarabenilor pe Frontul românesc. La această acţiune participă majoritatea ofiţerilor basarabeni din Armatele ruse de pe Frontul românesc, inclusiv din garnizoanele de la Iaşi, Bacău, Roman şi Galaţi. Colaborează la constituirea Comitetului din Iaşi al soldaţilor şi ofiţerilor basarabeni.
 
20-27 octombrie 1917

În cadrul Congresului Ostăşesc al Militarilor Moldoveni, Vasile Ţanţu este ales preşedinte al Biroului de oranizare al Sfatului Ţării.
 
 Gheorghe Tofan, prezent la eveniment, nota următoarele: ”…Ofiţerul Ţanţu, figură masivă moldovenească, înfăţişare plăcută şi atrăgătoare. Fondul cuvântării are un colorit hotărât naţional. Român cult – învăţător de profesie – cu convingeri naţionale fixate. Vorbeşte o limbă literară frumoasă, are o ţinută dreaptă, vorbeşte emoţionant şi arată fazele prin care a trecut chestiunea Sfatului Ţării până la constituire, scopurile lui, dorindu-i ca să le realizeze în întregime”.
 
decembrie 1917 – martie 1918

În Sfatul Ţării a fost membru al Comisiei Declaraţii şi Statute, precum şi al Comisiei de Arbitraj. A avut o contribuţie majoră la formarea Armatei Moldoveneşti. A fost delegat de către Sfatul Ţării la Iaşi, pentru a colabora cu Armata Română şi alte structuri de stat. A fost trecut în rezerva Armatei Române în grad de maior.


 
27 martie 1918

 A votat Unirea rostind un emoţionant discurs în română: ”Domnilor deputaţi! Sunt fericit fără măsură când văd că idealul nostru s-a înfăptuit. Salut Sfatul Ţării în numele acelor eroi moldoveni, care, departe de ţara noastră, au adus în pieptul lor ideea Sfatului Ţării“.


 
iulie 1918 – 1920

A fost membru al Societăţii de Cultură Făclia. A ajutat şi a depus un efort de organizare pentru crearea Universităţii Populare din Chişinău şi a unei Şcoli româneşti, contribuind la activitatea de iluminare culturală prin scrierea şi publicarea unor articole şi broşuri. Vasile Ţanţu a avut funcţii de stat, a fost de trei ori prefect de judeţ, apoi deputat, mai târziu preşedinte al Camerei de Agricultură.
 

30 ianuarie 1937

Fiind grav bolnav decedează în spitalul din Iaşi. A fost înmormântat în Cimitirul Central din Chişinău, cu onoruri militare.