Sursa foto:nisporeni1618.wordpress.com Vizualizari:

Trei membri ai familiei Bogos au colaborat cu Sfatul Ţării şi au contribuit direct la Unirea Basarabiei cu România

Familia preotului Dumitru Bogos din Grozeşti a delegat trei membri care au colaborat cu Sfatul Ţării şi au contribuit direct la Unirea Basarabiei cu România: Dimitrie, Sergiu şi Vladimir.

Dimitrie Bogos (14.VI.1889-14.V.1946)
Şeful Statului Major al Armatei Republicii Moldoveneşti
Sergiu Bogos (1891-1976)
Membru al Societăţii „Deşteptarea” din Kiev, a îndeplinit funcţia de curier între Sfatul Ţării şi Guvernul României aflat la Iaşi
Vladimir Bogos (1.IV.1893 - 25.V.1950)
Deputat în Sfatul Ţării din partea moldovenilor de peste Nistru








 
Nina Bogos-Manuilă: „Familia Bogos este o familie veche de români moldoveni, răzeşi. Au existat membri ai familiei Bogos în dreapta şi în stânga Prutului. Noi facem parte din ramura din stânga Prutului."
 
1914 - 1917
Dimitrie Bogos a absolvit Universitatea din Varşovia cu teza „Statele Unite ale Europei”. Numele lui a fost trecut pe o placă de marmoră ca absolvent eminent. Participă la Primul Război Mondial începând ca „praporgic”, sub-ofiţer şi ajungând „ştab”, capitan.
 
1917 –1918
Dimitrie Bogos ia parte la organizarea armatei. A fost preocupat de joncţiunea celor două armate, moldoveneşti şi române.
 
IURIE COLESNIC, istoric literar: "Erau nişte oameni foarte curajoşi, conştienţi de ceea ce fac şi de aceea au şi reuşit. Crearea armatei moldoveneşti într-o vreme de anarhie militară care era atunci în Basarabia, era foarte complicată. Dar Dimitrie s-a isprăvit cu această misiune foarte delicată şi primele unităţi moldoveneşti au fost create şi au fost fidele Sfatului Ţării, ceea ce este foarte important."
 
1917 –1918
Vladimir Bogos participă în calitate de secretar la Congresul studenţilor basarabeni şi propune împreună cu colegul Vladimir Cazacliu ca: ”La 1 septembrie 1917 să se deschidă în Basarabia gimnaziii moldoveneşti pentru băieţi şi pentru fete, să se introducă limba română şi în seminariile de preoţi şi de învăţători, precum şi în şcolile de specialitate. Să se facă pregătirea necesară pentru a deschide o Universitate la Chişinău, iar până atunci să fie înfiinţate catedre de limba, literatura şi istoria românilor la Odesa şi la Kiev.” (citat Dimitrie Bogos din cartea „La răspântie” Chişinău, 1998)
 
„Sunt naţionalist pentru că trebuie să apăr pe fraţii mei, lipsiţi până acum de conducători. Sunt revoluţionar, însă revoluţionar român...România Mare va fi înfăptuită însă cu preţul oricărui sacrificiu, alipind toate provinciile româneşti care o înconjoară.” Scria Vladimir Bogos la 23 aprilie 1917.
 
27 martie 1918
Vladimir Bogos, deputat în Sfatul Ţării, votează Unirea Basarabiei cu România.
„Cititorule, dacă îţi vei pune întrebarea: cine a făcut Unirea Basarabiei cu ţara-mamă, istoria îţi răspunde: vocea sângelui” scria Dimitrie Bogos.
(citat din cartea „La răspântie” Chişinău, 1998, pag. 178)
 
IURIE COLESNIC, istoric literar: "Această familie este un exemplu unical în politica moldovenească, politica românească. Au făcut-o frumos şi cu dăruire şi au conlucrat foarte strâns între ei. În momentul când au fost arestaţi militarii ardeleni în gara Chişinău, Sergiu Bogos a alergat la Dimitrie să meargă să elibereze aceşti prizonieri. Erau oameni neînfricaţi şi cred că exemplul lor era foarte evident şi elocvent pentru colegii de atunci din Sfatul Ţării."
 
1918 - 1931
Dimitrie Bogos devine prefect de Lăpuşna. Fratele său Vladimir se înscrie la Facultatea de medicină din Cluj, după absolvire lucrează în calitate de medic în judeţul Hotin, unde în 1931 devine prefect. Vladimir Bogos a fost deputat în trei legislaturi în Parlamentul României. Fratele său Sergiu Bogos predă la Şcoala de Viticultură şi la Liceul Comercial din Chişinău. În 1931 Dimitrie Bogos devine primar de Chişinău. A fost şi deputat în trei legislaturi din partea Partidului Naţional Ţărănesc.
 
1940 - 1945
Vladimir Bogos se refugiază în România, revine în Basarabia în 1941, iar în 1944 se refugiză din nou în Prahova, regiunea petrolieră Ochiuri.
Dimitrie Bogos cere să fie înrolat în armată şi participă la eliberarea Basarabiei. La fel, Sergiu Bogos, ca locotenent, participă la eliberarea Basarabiei.
 
1976
Trece în nefiinţă ultimul supravieţuitor dintre fraţi, Sergiu Bogos. Cei trei fii ai familiei Bogos sunt înmormântaţi la Cimitirul Cernica.

Similare