Generatia Unirii

Nicolae Alexandri: Binecuvântat fie ceasul în care în minţile noastre s-a născut ideea de Unire!

Un intelectual al timpului şi un aprig apărător al drepturilor populaţiei româneşti din Basarabia. Nicolae Alexandri (29.V.1859 – 17.II.1931) a fost cel care a deschis prima şedinţă a primului Parlament Basarabean, fiind decanul de vârstă al Sfatului Ţării.

1908
Fiind deja albit de ani, se hotărăşte să plece în România, la Bucureşti şi la Iaşi, să studieze graiul străbunilor. Limba vorbită la Iaşi o găseşte mai aproape de suflet şi se opreşte la universitate, la îndemnul tânărului său prieten, Pan Halippa.


 
ION VARTA istoric, director Serviciul de Stat de Arhivă
"A mers întâi la Bucureşti, pe urmă a stat o perioadă la Iaşi şi a decis să rămână la Iaşi. A stat timp de un an la Iaşi şi a frecventat unele cursuri ale unor profesori celebri deja de la universitatea ieşeană".

1913 - 1914
Fondează şi diriguieşte revista „Cuvânt Moldovenesc”, editată în colaborare cu Pan Halippa. Redactează un ziar cu acelaşi nume. La 21 martie 1914 este judecat de Tribunalul din Chişinău pentru tipărirea poeziei lui Alexandru Vlahuţă „La icoană”.


 
1917
Şi-a dat concursul la fondarea Partidului Naţional Moldovenesc. De asemenea, a activat în cadrul Comisiei Şcolare Moldoveneşti de pe lângă Zemstva Gubernială a Basarabiei. Constituită la începutul lunii mai 1917, această comisie a contribuit la naţionalizarea învăţământului din Basarabia.
 
13 iulie 1918 - 27 noiembrie 1918
A activat în Comisia Constituţională, Comisia de Redactare şi Comisia de Declaraţii şi Statute în cadrul Sfatului Ţării.
 
27 martie 1918
Petre Haneş în însemnările sale „Basarabia – autonomia, neatârnarea şi unirea cu România” îi schiţează portretul lui Nicolae Alexandri în culorile cele mai calde: „...Corul preotului Berezovschi cântă într-un colţ al sălii „Deşteaptă-te, române”, care pentru întâia oară răsuna în Basarabia. Mulţi deputaţi erau cu ochii în lacrimi. Bătrânul care prezida în clipa aceasta înălţătoare se chema Nicolae Alexandri. Un caracter blând, o fire împăciuitoare, un adevărat moldovean, crescut în doctrina lui Tolstoi”.


 
În acea zi istorică Nicolae Alexandri afirma: „...Cea dintâi asupra căreia a căzut norocul este Basarabia, care astăzi se uneşte cu România. Binecuvântat fie ceasul în care în minţile noastre s-a născut ideea de Unire! Urmările ei vor fi dintre cele mai binefăcătoare. Istoria va scrie acest act solemn cu litere de aur în paginile ei. Să dea Dumnezeu ca acest act istoric să fie un sunet de alarmă pentru unirea tuturor provinciilor româneşti răzleţite. Cu Dumnezeu şi într-un ceas bun!”
 
1921
Senator, apoi vicepreşedinte al Senatului în Parlamentul României, iar în 1925 senator în opoziţie.
 
1931
Nicolae Alexandri se stinge din viaţă în colţişorul său retras din strada Ion Inculeţ, Vila Cerchez din Chişinău. I s-au făcut funeralii naţionale. Este înhumat în Cimitirul Ortodox Central din Chişinău.