Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Ion Codreanu, membru al Sfatului Ţării, erou naţional

Ion Codreanu - ţăran, deputat în Sfatul Ţării, deputat în Parlamentul României. S-a născut la 30 ianuarie 1879, satul Ştefăneşti, judeţul Soroca, a decedat la 15 ianuarie 1949, Bucureşti.

Revoluţia rusă din februarie 1917 îl găseşte la Odesa, unde se implică în mişcarea naţională a militarilor moldoveni. La 18 aprilie, subofiţerul Ion Codreanu ia cuvântul la un mare miting al ostaşilor şi ofiţerilor moldoveni din garnizoana Odesei. Devine membru al Comitetului Militar Moldovenesc din Odesa, condus de căpiatanul Emanoil Catelli.
 


GHEORGHE NEGRU, istoric: "Ion Codreanu a fost ales şi a participat la adunarea fondatorilor Partidului Naţional Moldovenesc. O organizaţie, de fapt, prima organizaţie naţională din Basarabia din această perioadă care a adus un aport, mai ales in prima fază, extraordinar, un aport mare la declanşarea mişcării."
 
Mai 1917
A participat la Congreul studenţilor la Chişinău şi cel al învăţătorilor, unde s-au pus în discuţie problemele cele mai sensibile: denumirea şi introducerea limbii materne în şcoli, alfabetul. 
 
 „Eu sunt un om fără învăţăură, n-am fost nici un ceas la şcoală. Dar ştiu ce înseamnă limba mamei, căci pentru dragostea ce i-o port am fost închis la Varşava şi la Kronştadt… M-a durut adineauri când câţiva dintre D-voastră l-au supărat pe dl Gore, spunându-i că limba noastră nu e limba românească. Apoi eu, fraţilor, am citit prin fel de fel de cărţi şi am căutat să văd cine suntem noi. Şi am aflat că, în adevăr, noi suntem români…. Spunem fără frică orişiunde: români suntem, români ne cheamă.”
A spus Ion Codreanu în cuvântarea sa la Congresul învăţătorilor,  reprodusă de Onisifor Ghibu în cartea sa „Pe baricadele vieţii. În Basarabia revoluţionară (1917-1918). Amintiri” (Chişinău, Universitas, 1992).

Octombrie 1917
La Congresul militarilor moldoveni este ales deputat în Sfatul Ţării. A făcut parte din comisia pentru elaborarea proiectului de lege „privind limbile oficiale ale Basarabiei”.



GHEORGHE NEGRU, istoric: "Această comisie a apărut în cadrul unui conntext mai specific. Deputatul Mestercov, reprezentant al bulgarilor, a venit cu un proiect de lege în Sfatul Ţării, prin care s-a propus ca limbile de stat să fie limba rusă şi cea moldovenească. S-a încins în parlament o discuţie foarte aprinsă şi s-a arătat care era situaţia din Basarabia, în ce situaţie era învăţământul în cadrul Imperiului Rus, şi s-a explicat de ce limba română trebuie dezvoltată, însuşită nu numai de putătorii ei de bază, de către români, moldoveni, dar şi de minorităţile etnice din Basarabia."
 
27 martie 1918
A votat Unirea Basarabiei cu România. Va face parte şi din comisia agrară a Sfatului Ţării.

1919 - 1938
Merge la Paris în componenţa delegaţiei basarabene pentru a pleda recunoaşterea actului Unirii de către marile puteri. A fost ales deputat în Parlamentul României, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, membru al Partidului Naţional Ţărănesc. Împreună cu Constantin Stere, fondează, în 1931, Partidul Radical Ţărănesc.




Pantelimon Halippa, în memoriile sale din anul 1962, evocând activitatea lui Ion Codreanu, menţiona: Şi mai interesant... era moşul Ion Codreanu, ţăranul ruginit din Ştefăneştii Sorocii, pe care, după unirea Basarabiei cu România, l-a cunoscut nu numai provincia natală, dar şi ţara întreagă, căci pentru deşteptăciunea şi vrednicia lui se alegea mereu în parlamentul ţării şi a luptat o viaţă întreagă pentru orânduirea în condiţii mai bune a vieţii ţăranilor din toată ţara”.

1940 - 1941
După ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, Ion Codreanu a rămas în Basarabia şi fost arestat la 25 iulie 1940. Soarta lui Ion Codreanu a alarmat opinia publică, presând autorităţile române să intervină şi să ceară eliberarea sa. În mai 1941, autorităţile sovietice au acceptat schimbul lui Ion Codreanu cu  Ana Pauker, activistă a Cominternului, condamnată în România.

GHEORGHE NEGRU, istoric: "El a devenit un fel de erou naţional, toţi vorbeau şi doreau să se întâlnească cu el. A fost o întâlnire de suflet foarte entuziasmată, de faptul că s-a reuşit salvarea acestui luptător pentru cauza atât ţărănească, cât şi cauza românească în general."


 
5 noiembrie 1949
Ion Codreanu se stinge din viaţă şi este înmormântat la cimitirul Sf. Vineri din Bucureşti.

Similare