Ion Buzdugan, (9.III.1887 – 27.I.1967), secretar al Sfatului Ţării, deputatul care a scris declaraţia de Unire a Basarabiei cu România.
Ianuarie – iunie 1907
A participat activ la mişcarea naţională din Basarabia, făcând parte din gruparea naţionalistă încropită la Bălţi de judecătorul Ion Pelivan. Învăţător fiind, pleda pentru instruirea copiilor români în limba lor maternă. A participat la Congresul învăţătorilor şi Congresul învăţătorilor moldoveni, la care s-a pronunţat pentru naţionalizarea învăţământului şi introducerea alfabetului latin în Basarabia.
În una dintre alocuţiunile sale spunea: „Acum, când e vorba de punerea temeliei şcolii şi culturii româneşti în Basarabia, congresul trebuie să se hotărască pentru alfabetul latin, care e al întregului nostru neam şi al tuturor popoarelor surori cu noi. Prin alfabetul latin noi ne deschidem deodată porţile spre întreaga cultură românească, de care până acum nu ne-am împărtăşit aproape deloc”. Ion Buzdugan
ION NEGREI doctor în istorie: "În învăţământul din Basarabia, începând cu toamna anului 1917 urma să se introducă alfabetul latin, lucru care s-a întâmplat. În vară sunt organizate cursuri pentru învăţători, unde se fac familiari cu acest alfabet, se tipăresc primele manuale şi în toamna anului 1917 în Basarabia începe învăţământul în limba maternă, în limba română."
Octombrie – noiembrie 1917
A participat la Congresul Militarilor Moldoveni, fiind raportorul chestiunii privind organizarea Sfatului Ţării. Congresul l-a desemnat deputat în organul legislativ al Basarabiei şi îl alege membru al Biroului de organizare al Sfatului Ţării. A luat parte la elaborarea metodologiei de repartizare a mandatelor de deputat în Sfatul Ţării.
ION NEGREI doctor în istorie: "A avut o implicare directă şi în pregătirea Congresului Militarilor Moldoveni. Aici a luat cuvântul pe marginea dezbaterii a două probleme. Prima era legată de cea a autonomiei Basarabiei, şi la Congres Buzdugan demonstrează că forma cea mai potrivită de organizare a popoarelor din fostul Imperiu Rus este federaţia, demonstrând că în componenţa federaţiei popoarele mici, cum erau moldovenii, pot ca să obţină autonomie, ceea ce era un lucru foarte important în condiţiile cele din toamna anului 1917. Al doilea moment de implicare a lui Ion Buzdugan la Congresul Militarilor Moldoveni, este prezentarea raportului despre organul de administrare a Basarabiei în condiţiile de autonomie. Propriu-zis, era
vorba despre Sfatul Ţării, care elabora concepţia de alcătuire."
22 noiembrie 1917
A fost ales secretar al Sfatului Ţării, funcţie pe care o deţine până în momentul încheierii activităţii Parlamentului basarabean. De asemenea, a fost ales la 22 decembrie 1917 membru al Prezidiului permanent al Sfatului Ţării.
6 - 7 ianuarie 1918
În zilele de grea cumpănă pentru cauza românească din Basarabia, împreună cu alţi fruntaşi ai mişcării naţionale, a plecat la Iaşi, în cadrul unei delegaţii clandestine, pentru a grăbi ajutorul militar solicitat României de către Guvernul Republicii Democratice Moldoveneşti.
27 martie 1918
A propus, şi plenul Parlamentului a aprobat, ca votul în problema Unirii Basarabiei cu România să fie deschis.
ION NEGREI doctor în istorie: "Ion Buzdugan, daca nu este singurul autor, cel puţin coautor al Declaraţiei de Unire a Basarabiei cu România. Avem exemplare ale acestei declaraţii, scrisa de mâna lui Ion Buzdugan."
Din cuvântarea din 27 martie 1918 a deputatului Ion Buzdugan: „Las ca poporul nostru, ţara noastră şi toată lumea să ştie că noi, românii basarabeni, care am suferit un veac întreg sub jugul ţarismului rus, toţi dorim Unirea cu fraţii noştri de peste Prut, că noi vroim să fim şi să rămânem pentru totdeauna împreună cu toţi românii. Astăzi noi avem să rezolvăm definitiv prima chestiune naţională – Unirea Basarabiei cu România.”
1918 - 1940
A desfăşurat o bogată activitate literară şi publicistică. Colecţia de texte folclorice „Cântece din Basarabia” a fost dedicată memoriei poetului ţărănimii George Coşbuc, fiind prefaţată de Pan Halippa. A publicat în ziarele „Basarabia”, „Cuvânt Moldovenesc”, „Moldovanul”, “Glasul Ţării”, “Sfatul Ţării”, “Neamul Românesc” şi multe altele. A tradus din literatura rusă. Volumele sale de poezie “Miresme de stepă”, “Ţara mea”, “Păstor de timpuri”, “Metanii de luceferi”, “Cântece din Basarabia” au fost cunoscute şi apreciate de scriitorii de dincolo de Prut.
Cu referire la volumul de versuri „Miresme din stepă", semnat de Ion Buzdugan, Nicolae Iorga scria: Cine vrea să cunoască din Basarabia realitatea frumuseţilor ei felurite şi să vadă ce se poate desface ca poezie din fireasca iubire către dânsa, cine vrea să-şi dea seama de ce poate da amestecul adânc între tradiţia sănătoasă a literaturii noastre mai vechi şi între sufletul de trezire la manifestări literare al unui om pe care viaţa în centrele mari nu l-a obosit şi nu l-a pervertit, să ia în mână această carte de o particulară sugestie. Nu-i va părea rău. Sunt frumuseţi noi, care se adaugă limbii româneşti. Nicolae IORGA, revista Ramuri, an. XVII, nr. 48,1922
1940 – 27 ianuarie 1967
Odată cu ocuparea Basarabiei de către URSS, se refugiază în dreapta Prutului. S-a stins din viaţă la Bucureşti şi a fost înmormântat de familie în Cimitirul Bellu.
A participat activ la mişcarea naţională din Basarabia, făcând parte din gruparea naţionalistă încropită la Bălţi de judecătorul Ion Pelivan. Învăţător fiind, pleda pentru instruirea copiilor români în limba lor maternă. A participat la Congresul învăţătorilor şi Congresul învăţătorilor moldoveni, la care s-a pronunţat pentru naţionalizarea învăţământului şi introducerea alfabetului latin în Basarabia.
În una dintre alocuţiunile sale spunea: „Acum, când e vorba de punerea temeliei şcolii şi culturii româneşti în Basarabia, congresul trebuie să se hotărască pentru alfabetul latin, care e al întregului nostru neam şi al tuturor popoarelor surori cu noi. Prin alfabetul latin noi ne deschidem deodată porţile spre întreaga cultură românească, de care până acum nu ne-am împărtăşit aproape deloc”. Ion Buzdugan
ION NEGREI doctor în istorie: "În învăţământul din Basarabia, începând cu toamna anului 1917 urma să se introducă alfabetul latin, lucru care s-a întâmplat. În vară sunt organizate cursuri pentru învăţători, unde se fac familiari cu acest alfabet, se tipăresc primele manuale şi în toamna anului 1917 în Basarabia începe învăţământul în limba maternă, în limba română."
Octombrie – noiembrie 1917
A participat la Congresul Militarilor Moldoveni, fiind raportorul chestiunii privind organizarea Sfatului Ţării. Congresul l-a desemnat deputat în organul legislativ al Basarabiei şi îl alege membru al Biroului de organizare al Sfatului Ţării. A luat parte la elaborarea metodologiei de repartizare a mandatelor de deputat în Sfatul Ţării.
ION NEGREI doctor în istorie: "A avut o implicare directă şi în pregătirea Congresului Militarilor Moldoveni. Aici a luat cuvântul pe marginea dezbaterii a două probleme. Prima era legată de cea a autonomiei Basarabiei, şi la Congres Buzdugan demonstrează că forma cea mai potrivită de organizare a popoarelor din fostul Imperiu Rus este federaţia, demonstrând că în componenţa federaţiei popoarele mici, cum erau moldovenii, pot ca să obţină autonomie, ceea ce era un lucru foarte important în condiţiile cele din toamna anului 1917. Al doilea moment de implicare a lui Ion Buzdugan la Congresul Militarilor Moldoveni, este prezentarea raportului despre organul de administrare a Basarabiei în condiţiile de autonomie. Propriu-zis, era
vorba despre Sfatul Ţării, care elabora concepţia de alcătuire."
22 noiembrie 1917
A fost ales secretar al Sfatului Ţării, funcţie pe care o deţine până în momentul încheierii activităţii Parlamentului basarabean. De asemenea, a fost ales la 22 decembrie 1917 membru al Prezidiului permanent al Sfatului Ţării.
6 - 7 ianuarie 1918
În zilele de grea cumpănă pentru cauza românească din Basarabia, împreună cu alţi fruntaşi ai mişcării naţionale, a plecat la Iaşi, în cadrul unei delegaţii clandestine, pentru a grăbi ajutorul militar solicitat României de către Guvernul Republicii Democratice Moldoveneşti.
27 martie 1918
A propus, şi plenul Parlamentului a aprobat, ca votul în problema Unirii Basarabiei cu România să fie deschis.
ION NEGREI doctor în istorie: "Ion Buzdugan, daca nu este singurul autor, cel puţin coautor al Declaraţiei de Unire a Basarabiei cu România. Avem exemplare ale acestei declaraţii, scrisa de mâna lui Ion Buzdugan."
Din cuvântarea din 27 martie 1918 a deputatului Ion Buzdugan: „Las ca poporul nostru, ţara noastră şi toată lumea să ştie că noi, românii basarabeni, care am suferit un veac întreg sub jugul ţarismului rus, toţi dorim Unirea cu fraţii noştri de peste Prut, că noi vroim să fim şi să rămânem pentru totdeauna împreună cu toţi românii. Astăzi noi avem să rezolvăm definitiv prima chestiune naţională – Unirea Basarabiei cu România.”
1918 - 1940
A desfăşurat o bogată activitate literară şi publicistică. Colecţia de texte folclorice „Cântece din Basarabia” a fost dedicată memoriei poetului ţărănimii George Coşbuc, fiind prefaţată de Pan Halippa. A publicat în ziarele „Basarabia”, „Cuvânt Moldovenesc”, „Moldovanul”, “Glasul Ţării”, “Sfatul Ţării”, “Neamul Românesc” şi multe altele. A tradus din literatura rusă. Volumele sale de poezie “Miresme de stepă”, “Ţara mea”, “Păstor de timpuri”, “Metanii de luceferi”, “Cântece din Basarabia” au fost cunoscute şi apreciate de scriitorii de dincolo de Prut.
Cu referire la volumul de versuri „Miresme din stepă", semnat de Ion Buzdugan, Nicolae Iorga scria: Cine vrea să cunoască din Basarabia realitatea frumuseţilor ei felurite şi să vadă ce se poate desface ca poezie din fireasca iubire către dânsa, cine vrea să-şi dea seama de ce poate da amestecul adânc între tradiţia sănătoasă a literaturii noastre mai vechi şi între sufletul de trezire la manifestări literare al unui om pe care viaţa în centrele mari nu l-a obosit şi nu l-a pervertit, să ia în mână această carte de o particulară sugestie. Nu-i va părea rău. Sunt frumuseţi noi, care se adaugă limbii româneşti. Nicolae IORGA, revista Ramuri, an. XVII, nr. 48,1922
1940 – 27 ianuarie 1967
Odată cu ocuparea Basarabiei de către URSS, se refugiază în dreapta Prutului. S-a stins din viaţă la Bucureşti şi a fost înmormântat de familie în Cimitirul Bellu.
