Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

GENERAŢIA UNIRII - Unirea Bucovinei, revine la TVR MOLDOVA cu o personalitate marcantă, Iancu Flondor

Televiziunea Română îşi propune în Anul Centenar să răsfoiască filele istoriei şi să proiecteze biografiile celor mai importanţi artizani ai Unirii Bucovinei cu patria – mamă România.

Proiectul TVR MOLDOVA, GENERAŢIA UNIRII îşi propune să readucă în memoria colectivă personalităţi care au jucat un rol magistral în coagularea conştiinţei naţionale, în realizarea năzuirii multiseculare de a uni toţi românii şi de a forma un stat puternic şi prosper – România.

„Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii.” Nicolae Iorga

Prima personalitate din cadrul proiectului este IANCU FLONDOR (16.VIII.1865 - 19.X.1924), om politic, preşedintele guvernului provincial al Bucovinei în noiembrie 1918. 
 
1894-1900
Doctor în drept la Viena în 1894, revenit în Bucovina, Iancu Flondor administrează cu multă tenacitate moşiile sale, cea mai cunoscută fiind cea de la Storojineţ, şi se implică în lupta politică a românilor pentru drepturilenaţionale, în cadrul Imperiul Austro-Ungar.Devine rapid un important reprezentant al românilor din Bucovina, în 1895 câştigă un loc de deputat în Dieta Bucovinei şiajută financiar apariţia ziarului Patria (1897-1900).
 
1900
Nemulţumit de disensiunile din rândul mişcării politice româneşti din Bucovinaşi considerat uneori prea radical în relaţia cu Viena, Iancu Flondor se retrage de mai multe ori din viaţa politică a provinciei, revenind în prim-plan atunci când românii au reuşit să aibă un proiect politic comun sau când interesul naţional a cerut-o.
 
1914
Deşi se putea refugia în România, Iancu Flondor alege să rămână într-o Bucovină greu încercată de război, fiind alături de românii năpăstuiţi. Pe fondul înfrângerii PuterilorCentrale, mişcările naţionale de auto-determinare din Imperiu devin mai active: în Bucovina se manifestă mai ales rutenii şi românii.
 
Iancu Flondor spunea:
Mai am şi răspunderi nu numai faţă de mine şi de familia mea. Eu stau în văzul tuturor. Ceea ce fac are repercusiuni în multe direcţii. De aceea nu pot face ce mi-ar plăcea sau ar fi în interesul meu imediat şi personal. Trebuie să mă gândesc şi la alţii, şi la viitor”. 
(Iancu Flondor,)
 
Octombrie-noiembrie1918
La Marea Adunare Naţională Română de la Cernăuţi din 27 octombrie 1918 se proclamă Adunarea Constituantă a Bucovinei. Din cauza insecurităţii întregii populaţii, Constituanta cere guvernului de la Iaşi ca soldaţii românisă intre în Bucovina.
 

28 noiembrie 1918
În data de 28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Palatului Metropolitan din Cernăuţi, Congresul General al Bucovinei hotărăşte „Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României”.
 
Dimitrie Marmeliuc scria despre momentul Unirii Bucovinei:
În aclamaţii puternice Iancu Flondor a fost ales, la propunerea lui Dionisie Bejan, preşedinte al Congresului. Lui i-a fost dat să pronunţe verdictul reparaţiei istorice a nelegiuirii din 1774, cetind moţiunea de unire necondiţionată şi veşnică a Bucovinei cu România...Ropote de aplauze acoperiră ultimele cuvinte ale moţiunii rostite cu emoţiune de Iancu Flondor, în ochii căruia se iviră două lacrimi mari, prinos al nesfârşitei sale iubiri de neam”.
(Dimitrie Marmeliuc, În preajma Unirii. File de carnet, în Amintiri răzleţedin timpul Unirii 1918, Cernăuţi, 1938, p. 216)
 
1919
Foarte rapid, doi dintre actorii principali ai Unirii Bucovinei - Iancu Flondor si Ion Nistor - intră în conflict privind nivelul de autonomie locală aBucovinei, Iancu Flondor fiind în favoarea unei autonomii largi provinciale. În aprilie 1919, Iancu Flondor demisionează din funcţia de ministru delegat pentru Bucovina de la Cernăuţişi se retrage definitiv din politică.
 
19 octombrie 1924
Iancu Flondormoare la conacul său de la Storojineţ, regiunea Cernăuţi, şi este înmormântat în cripta familiei.
 
Similare