Dionisie Bejan (18.VIII.1837 – 21.IX.1923), preşedinte al Consiliului Naţional Român din Bucovina în noiembrie 1918, preot ortodox
1868-1884
Dionisie Bejan urmează studii teologice la Cernăuţi, pentru a deveni preot ortodox, dar face şi studii juridice la Universitatea din Viena.Este hirotonit preot în 1868 şi este paroh în diverse comune din Bucovina, apoi în Vatra Dornei şi Cernăuţi. În 1884 devine consilier în conducerea Bisericii Ortodoxe.
1896-1900
Este ales vicepreşedinte, apoi preşedinte al Societăţii pentru Cultura şi Literatura română în Bucovina. Desfăşoară o susţinută activitate pentru mişcarea naţională românească. Încurajează înfiinţarea de şcoli private în limba română.
Octombrie 1918
În cadrul Adunării Constituante a Românilor din 27 octombrie 1918, Dionisie cavaler de Bejan se pronunţă foarte clar pentru unirea Bucovinei cu România.
Iată cum descrie un martor ocular evenimentele de atunci:
„Într'un entuziasm de nedescris şi cu strigăte de: Trăiască Romănia-Marie, s'a arborat drapelul tricolor pe fereastra Palatului Naţional din Cernăuţi. Octogenarul preot Bejan a ridicat atunci mîinele către cer, rostind cuvintele: «Acum slobozeşte Doamne prerobul tău, că-mi văzură ochii mei mîntuirea neamulu »...”.
(M.I. Rusu, Bucovina hotărăşte alipirea, în Mişcarea, an X, nr. 240, 23 octombrie 1918)
Noiembrie 1918
Congresul General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918 a fost deschis de către părintele Dionisie Bejan în Sala Sinodală a Palatului Metropolitan din Cernăuţi.
În adresare acesta a spus:
„Salut cu neţărmurită dragoste pe reprezentanţii vitejei armate române, care la ordinul Majestăţii Sale Regelui Ferdinand I ne-au întins mâna de ajutor în clipele de cea mai grea cumpănă; salut cu aceiaşi dragoste pe fraţii noştru din Basarabia, Transilvania şi Ungaria; Vă salut cu inima înduioşată şi pe voi, fruntaşilor neamului românesc din Bucovina, cari aţi venit cu inima însufleţită din tuspatru unghiurile ţării, ca să aşezaţi piatra fundamentală pe care are să se clădească trainic şi neclintit România Mare...”.
(cuvânt de deschidere al Congresului general al Bucovinei rostit de preşedintele Cosiliului Naţional Român Dionisie Bejan, Cernăuţi, 28 noiembrie 1918, în Amintiri răzleţe din timpul Unirii 1918, Cernăuţi, 1938, p. 211).
21 septembrie 1923
Se stinge din viaţă, fiind înmormântat în cimitirul creştin din Cernăuţi.
Dionisie Bejan urmează studii teologice la Cernăuţi, pentru a deveni preot ortodox, dar face şi studii juridice la Universitatea din Viena.Este hirotonit preot în 1868 şi este paroh în diverse comune din Bucovina, apoi în Vatra Dornei şi Cernăuţi. În 1884 devine consilier în conducerea Bisericii Ortodoxe.
1896-1900
Este ales vicepreşedinte, apoi preşedinte al Societăţii pentru Cultura şi Literatura română în Bucovina. Desfăşoară o susţinută activitate pentru mişcarea naţională românească. Încurajează înfiinţarea de şcoli private în limba română.
Octombrie 1918
În cadrul Adunării Constituante a Românilor din 27 octombrie 1918, Dionisie cavaler de Bejan se pronunţă foarte clar pentru unirea Bucovinei cu România.
Iată cum descrie un martor ocular evenimentele de atunci:
„Într'un entuziasm de nedescris şi cu strigăte de: Trăiască Romănia-Marie, s'a arborat drapelul tricolor pe fereastra Palatului Naţional din Cernăuţi. Octogenarul preot Bejan a ridicat atunci mîinele către cer, rostind cuvintele: «Acum slobozeşte Doamne prerobul tău, că-mi văzură ochii mei mîntuirea neamulu »...”.
(M.I. Rusu, Bucovina hotărăşte alipirea, în Mişcarea, an X, nr. 240, 23 octombrie 1918)
Noiembrie 1918
Congresul General al Bucovinei din 28 noiembrie 1918 a fost deschis de către părintele Dionisie Bejan în Sala Sinodală a Palatului Metropolitan din Cernăuţi.
În adresare acesta a spus:
„Salut cu neţărmurită dragoste pe reprezentanţii vitejei armate române, care la ordinul Majestăţii Sale Regelui Ferdinand I ne-au întins mâna de ajutor în clipele de cea mai grea cumpănă; salut cu aceiaşi dragoste pe fraţii noştru din Basarabia, Transilvania şi Ungaria; Vă salut cu inima înduioşată şi pe voi, fruntaşilor neamului românesc din Bucovina, cari aţi venit cu inima însufleţită din tuspatru unghiurile ţării, ca să aşezaţi piatra fundamentală pe care are să se clădească trainic şi neclintit România Mare...”.
(cuvânt de deschidere al Congresului general al Bucovinei rostit de preşedintele Cosiliului Naţional Român Dionisie Bejan, Cernăuţi, 28 noiembrie 1918, în Amintiri răzleţe din timpul Unirii 1918, Cernăuţi, 1938, p. 211).
21 septembrie 1923
Se stinge din viaţă, fiind înmormântat în cimitirul creştin din Cernăuţi.
