Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Constantin Stere - ctitor al reîntregirii Basarabiei cu România

Acest om putea fi idolatrizat, învăluit în steaguri cu lauri şi nimburi, spunea George Călinescu despre Constantin Stere, considerat ctitor al reîntregirii Basarabiei cu România, dar a refuzat...

În septembrie 1883, tânărul Constantin Stere este arestat şi condamnat la 3 ani de surghiun în Siberia Orientală fiind activist al mişcării narodniciste. Ulterior, pentru activitate revoluţionară în Siberia, termenul surghiunului îi va fi dublat. Va trece prin chinuri şi orori greu de imaginat. Va demonstra însă o extraordinară forţă de spirit, citind în original operele filozofilor englezi, germani, francezi. Problema naţională devine fundamentală în concepţiile sale ideologice. A meditat mult asupra problemelor cu care se confruntau românii basarabeni.

Împreună cu soţia şi fiul Roman, soseşte la Iaşi în noiembrie 1892. Se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii ieşene. Era un om excepţional şi extraordinar de dotat, cu o cultură ieşită din comun. Ar fi putut face o carieră ştiinţifică strălucită în Occident, dar a preferat oraşul Iaşi, dintr-un înalt îndemn al conştiinţei sale naţionale- pentru a se consacra cauzei româneşti. La Iaşi devine în scurt timp o persoană cunoscută, angajând o activitate publică şi politică.

Martie 1901

Devine profesor titular al Catedrei de drept administrativ şi constituţional la Universitatea din Iaşi.  În scurt timp, alături de A. D. Xenopol, P. Poni, G. Ibrăileanu ş.a., va deveni unul dintre cei mai străluciţi profesori ai universităţii ieşene. Cursul său de drept constituţional şi administrativ, pe care l-a predat aproape 15 ani, profund şi bogat în argumentaţie, orientat cu precădere spre regimurile democratice occidentale, era audiat în permanenţă de un public numeros. După 12 ani de activitate în cadrul instituţiei, a fost ales rector.

Anul 1916

În toiul războiului, când se vor acutiza contradicţiile dintre curentele şi tendinţele politice opuse, C. Stere îşi dă demisia din funcţia de rector şi pleacă la Bucureşti, încadrându-se plenar în lupta pentru unirea Basarabiei cu România. Pledoariile germanofile şi antiruse ale lui C. Stere din perioada Primului Război Mondial erau generate, în mare măsură, de dorinţa sa nestrămutată de a-i vedea pe românii din Basarabia eliberaţi de sub apăsătoarea ocupaţie ţaristă.

"Încă un veac sub dominaţie rusească şi românii din Basarabia vor dispărea ca neam" - opina atunci C. Stere.

Mărturisirea făcută de o altă personalitate a epocii, publicistul bucovinean George Tofan fortifică această poziţie:  

«Când Stere, în anul 1916, a vizitat Ardealul, s-a înapoiat la Iaşi prin Bucovina şi întâlnindu-ne la Suceava, ca unui vechi colaborator al revistei Viaţa Românească, mi-a spus, printre altele: “La revedere, dragul meu, să te văd în curând guvernator al Bucovinei şi să ştii de la mine că drumul Ardealului duce prin Basarabia».

1917-1918

În paginile ziarului "Lumina", pe care C. Stere l-a editat în Bucureştiul aflat sub ocupaţia germană (1917-1918), a pledat cu aceeaşi perseverenţă în favoarea Unirii Basarabiei cu România. Participarea sa la lucrările Sfatului Ţării în ajun de 27 martie a avut o însemnătate covârşitoare pentru votarea actului Unirii Basarabiei cu România.

3-5 aprilie 1918

A fost format noul guvern al României, iar Constantin Stere este ales preşedinte al Sfatului Ţării.

9 iunie 1918

În plen este citită o telegramă din partea Sfatului Ţării, semnată de preşedintele C. Stere:

„Provincia română Basarabia, după o robie de un veac, unită pe veci cu patria mamă, aşteaptă cu încredere de la Camera română asigurarea autonomiei şi a instituţiilor democratice, ca şi îndrumarea pe căi sănătoase a propăşirii naţionale obşteşti”.
 

Apoi, şi-a dat demisia din preşedinţia Sfatului Ţării, în semn de protest faţă de refuzul lui Marghiloman de a accepta reformele socio-politice.

Decembrie 1918

Pentru contribuţia sa la actul Unirii, C. Stere a fost decorat de regele Ferdinand I, cu ordinul Steaua României în grad de Mare Ofiţer, alături de care s-a aflat în timpul paradei oficiale, când, la Iaşi, a fost sărbătorit marele act istoric.

Similare