Avocat, economist, politician, profesor şi publicist român basarabean. Anton Crihan a fost ultimul dintre membrii Sfatului Ţării care a cunoscut independenţa Basarabiei din anii '90.
1917
Împreună cu alţi basarabeni organizează la Odessa cohortele moldoveneşti, pentru apărarea populaţiei din Basarabia de anarhie. Ulterior, devine conducătorul acestor prime formaţiuni militare ale românilor basarabeni.
ION VARTA, istoric, director Serviciul de Stat de Arhivă, Republica Moldova: "Aceste cohorte au avut totuşi au avut un rol important în stăvilirea, cel puţin diminuarea acestor efecte nocive pe care le-au provocat soldaţii ruşi, care treceau în debandadă, în dezordine, care au denamitat toată starea din Basarabia, de fapt Basarabia se afla atunci într-o fază incipientă a unui război civil. Şi aceste cohorte moldoveneşti au avut un rol important în diminuarea acestor manifestări reprobabile."
1917-1918
Participă activ la cele mai mai importante evenimente din Basarabia şi din Transnistria. Este membru al Biroului pentru alegerea şi organizarea Sfatului Ţării, apoi deputat în acest for. Este numit subsecretar de stat al Agriculturii în Directoratul General al Republicii Moldoveneşti. La 27 martie 1918, în calitate de deputat în Sfatul Ţării, votează Actul Unirii Basarabiei cu patria – mama, România.
ION VARTA, istoric, director Serviciul de Stat de Arhivă, Republica Moldova: "A avut contribuţia sa personal în inaugurarea activităţii primului parlament al Basarabiei, care a fost inaugurat, dupa cum bine se cunoaste la 21 noiembrie 1917, deasupra sediului Liceului din Chişinău nr 3, fusese arborat tricolorul românesc, în sală a fost introdus un alt tricolor, în debutul primei şedinţe inaugurarea primei şedinnţe a Sfatului Ţării a fost intonate imnul “Deşteaptă-te române”.S-a mai cântat un alt cântec cu mesaj unionist “Pe-al nostrum steag e scris unire”.
17 mai - 27 noiembrie 1918
Este vicepreşedinte al Comisiei Agrare în cadrul Sfatului Ţării. Formulează proiectul Legii Agrare, după care conduce „Casa Noastră”, instituţie care urma să execute legea agrară basarabeană pe teren.
ION VARTA, istoric, director Serviciul de Stat de Arhivă, Republica Moldova: "De fapt proiectul legii la reforma agrara întocmită de comisia agrară condusă de Anton Crihan a servit ca o pistă de pornire pentru legislatorii români, de acum în cadrul Parlamentului României Mari. Şi reforma respectivă a fost pusă în aplicare în perioada 1921 – 1923, care a condus, după cum bine se cunoaşte, la lichidarea marilor latifundii şi la împroprietărirea ţăranilor fără pământ şi cu puţin pământ."
1919 - 1933
Deputat în Parlamentul României. Este subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, contribuind la transferarea Facultăţii de Agronomie de la Iaşi la Chişinău. A făcut parte din delegaţia română la Conferinţa de pace româno-sovietică de la Viena.
1934 - 1945
Absolveşte Universitatea Sorbona din Paris, susţine teza de doctor în ştiinţe economice. Este profesor la Universităţile din Iaşi şi Chişinău.
ION VARTA, istoric, director Serviciul de Stat de Arhivă, Republica Moldova: "Anton Crihan a fost nu doar un bun profesor universitar, dar şi un autor al câtorva lucrări de referinţă, care l-au consacrat ca pe un cercetător competent. În acest context am putea să dăm câteva nume, câteva titluri de lucrări, bunăoară cum este “ Capitalul străin în Rusia”, “ Unirea Basarabiei cu România”, deja o lucrare scrisă după Uniurea Basarabiei cu România şi alta se numeşte “Dreptul românilor asupra Basarbiei” şi mai are o lucrare, tot de referinţă, care abordează problema în care era tocmai un exigent, chestiunea agrară în Bsarabia până la evoluţia din 1917."
1946 - 1950
După război, trece în ilegalitate, apoi se refugiază în Iugoslavia, trecând clandestin frontiera, după care ajunge la Paris. În 1950 se stabileşte în Statele Unite. La propunerea Regelui Mihai I, este ales membru al Comitetului Naţional Român în exil.
“Profesorul Anton Crihan şi-a dăruit întreaga viaţă ţării sale, poporului basarabean. Ajuns la vârsta patriarhală, el a stat mărturie unei istorii zbuciumate, care nici până în zile noastre nu şi-a regăsit liniştea.” Scria elevul său, Alexandru Tomescu
Anton Crihan îşi aducea aminte cu o mare mândrie despre adevărata democraţie din timpul votării Actului Unirii: “Am fost ales de multe ori în Guvernul României şi cunosc democraţia SUA, însă n-am cunoscut mai mare democraţie decît acea din momentul hotărârii Sfatului Ţării pentru Unirea din martie 1918.”
9 ianuarie 1993
A decedat în Saint-Louis, Statele Unite, dar la dorinţa sa testamentară a fost înmormântat la Cimitirul Central din Chişinău. A fost premiat cu Ordinul Ferdinand I în grad de Ofiţer şi cu Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer.
Împreună cu alţi basarabeni organizează la Odessa cohortele moldoveneşti, pentru apărarea populaţiei din Basarabia de anarhie. Ulterior, devine conducătorul acestor prime formaţiuni militare ale românilor basarabeni.
ION VARTA, istoric, director Serviciul de Stat de Arhivă, Republica Moldova: "Aceste cohorte au avut totuşi au avut un rol important în stăvilirea, cel puţin diminuarea acestor efecte nocive pe care le-au provocat soldaţii ruşi, care treceau în debandadă, în dezordine, care au denamitat toată starea din Basarabia, de fapt Basarabia se afla atunci într-o fază incipientă a unui război civil. Şi aceste cohorte moldoveneşti au avut un rol important în diminuarea acestor manifestări reprobabile."
1917-1918
Participă activ la cele mai mai importante evenimente din Basarabia şi din Transnistria. Este membru al Biroului pentru alegerea şi organizarea Sfatului Ţării, apoi deputat în acest for. Este numit subsecretar de stat al Agriculturii în Directoratul General al Republicii Moldoveneşti. La 27 martie 1918, în calitate de deputat în Sfatul Ţării, votează Actul Unirii Basarabiei cu patria – mama, România.
ION VARTA, istoric, director Serviciul de Stat de Arhivă, Republica Moldova: "A avut contribuţia sa personal în inaugurarea activităţii primului parlament al Basarabiei, care a fost inaugurat, dupa cum bine se cunoaste la 21 noiembrie 1917, deasupra sediului Liceului din Chişinău nr 3, fusese arborat tricolorul românesc, în sală a fost introdus un alt tricolor, în debutul primei şedinţe inaugurarea primei şedinnţe a Sfatului Ţării a fost intonate imnul “Deşteaptă-te române”.S-a mai cântat un alt cântec cu mesaj unionist “Pe-al nostrum steag e scris unire”.
17 mai - 27 noiembrie 1918
Este vicepreşedinte al Comisiei Agrare în cadrul Sfatului Ţării. Formulează proiectul Legii Agrare, după care conduce „Casa Noastră”, instituţie care urma să execute legea agrară basarabeană pe teren.
ION VARTA, istoric, director Serviciul de Stat de Arhivă, Republica Moldova: "De fapt proiectul legii la reforma agrara întocmită de comisia agrară condusă de Anton Crihan a servit ca o pistă de pornire pentru legislatorii români, de acum în cadrul Parlamentului României Mari. Şi reforma respectivă a fost pusă în aplicare în perioada 1921 – 1923, care a condus, după cum bine se cunoaşte, la lichidarea marilor latifundii şi la împroprietărirea ţăranilor fără pământ şi cu puţin pământ."
1919 - 1933
Deputat în Parlamentul României. Este subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, contribuind la transferarea Facultăţii de Agronomie de la Iaşi la Chişinău. A făcut parte din delegaţia română la Conferinţa de pace româno-sovietică de la Viena.
1934 - 1945
Absolveşte Universitatea Sorbona din Paris, susţine teza de doctor în ştiinţe economice. Este profesor la Universităţile din Iaşi şi Chişinău.
ION VARTA, istoric, director Serviciul de Stat de Arhivă, Republica Moldova: "Anton Crihan a fost nu doar un bun profesor universitar, dar şi un autor al câtorva lucrări de referinţă, care l-au consacrat ca pe un cercetător competent. În acest context am putea să dăm câteva nume, câteva titluri de lucrări, bunăoară cum este “ Capitalul străin în Rusia”, “ Unirea Basarabiei cu România”, deja o lucrare scrisă după Uniurea Basarabiei cu România şi alta se numeşte “Dreptul românilor asupra Basarbiei” şi mai are o lucrare, tot de referinţă, care abordează problema în care era tocmai un exigent, chestiunea agrară în Bsarabia până la evoluţia din 1917."
1946 - 1950
După război, trece în ilegalitate, apoi se refugiază în Iugoslavia, trecând clandestin frontiera, după care ajunge la Paris. În 1950 se stabileşte în Statele Unite. La propunerea Regelui Mihai I, este ales membru al Comitetului Naţional Român în exil.
“Profesorul Anton Crihan şi-a dăruit întreaga viaţă ţării sale, poporului basarabean. Ajuns la vârsta patriarhală, el a stat mărturie unei istorii zbuciumate, care nici până în zile noastre nu şi-a regăsit liniştea.” Scria elevul său, Alexandru Tomescu
Anton Crihan îşi aducea aminte cu o mare mândrie despre adevărata democraţie din timpul votării Actului Unirii: “Am fost ales de multe ori în Guvernul României şi cunosc democraţia SUA, însă n-am cunoscut mai mare democraţie decît acea din momentul hotărârii Sfatului Ţării pentru Unirea din martie 1918.”
9 ianuarie 1993
A decedat în Saint-Louis, Statele Unite, dar la dorinţa sa testamentară a fost înmormântat la Cimitirul Central din Chişinău. A fost premiat cu Ordinul Ferdinand I în grad de Ofiţer şi cu Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer.
