Ora 16:15
Începe şedinţa Sfatului Ţării, sub conducerea lui Ion Inculeţ, în prezenţa următorilor membri ai Prezidiului: Pan Halippa, Boris Epure, Cristo Misircov, Ion Buzdugan. În sală sunt toţi membrii cabinetului Republicii Moldoveneşti, preşedintele Consiliului de Miniştri al Regatului României, Alexandru Marghiloman, politicianul Constantin Stere, ministrul de Război, generalul român Constantin Hârjeu, anturajul prim-ministrului şi mulţi alţi reprezentanţi ai Guvernului Român.
 
IURIE COLESNIC, istoric: "Ideea Unirii plutea în aer, se ştia că delegaţia română a venit cu acest mesaj şi Ion Inculeţ a oferit cuvântul lui Marghiloman, care a adus o felicitare din partea Guvernului României şi oferta pentru Unire. A fost un moment foarte frumos, pentru că publicul din sală, deputaţii care asistau, au primit cu urale această veste adusă de Marghiloman şi a început şedinţa propriu-zisă."
 
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ:
"Salut în numele Parlamentului nostru pe capul Guvernului Român, domnul Marghiloman. Şedinţa de astăzi, domnilor deputaţi, va fi o şedinţă istorică pentru naţiunea noastră, pentru poporul nostru."
 
Ora 16:20
La tribună urcă prim-ministrul Marghiloman, întâmpinat cu aplauze furtunoase şi declară:
(...) "Unirea Basarabiei cu România trebuie să se facă cu condiţiunea păstrării particularităţilor locale ale acestei ţări. Dar să trec din domeniul dorinţelor la fapte ceva mai reale, să-mi daţi voie să dau citire Declaraţiei Guvernului Român (...) Votul universal, egal, direct şi secret va servi ca bază pentru alegerile din Basarabia în sate, oraşe şi zemstve. Libertatea individuală, libertatea cuvântului, a presei, cugetului şi adunărilor şi toate libertăţile cetăţenilor se garantează de către Constituţie pentru Basarabia, ca şi pentru întreaga ţară."
 
IURIE COLESNIC, istoric: "Vasile Cijevschi a anunţat că în sală este prezent Constantin Stere, marele revoluţionar, omul care a făcut foarte mult pentru Basarabia şi Blocul Moldovenesc propune ca el să fie ales de plenul Parlamentului deputat în Sfatul Ţării, ceea ce şi s-a produs şi s-a oferit cuvântul lui Stere.
 
"Unul din reprezentanţii minorităţilor, un rus, a spus că, dacă se va face Unirea Basarabiei cu România, toată intelectualitatea rusească va pleca de aici. Eu respect acest sentiment, fiindcă toate sentimentele sunt legitime, dar omul la care sentimentele de legătură cu această ţară sunt atât de slabe şi şubrede, poate să aibă acelaşi mod de judecată, ca şi populaţia băştinaşă?
Poporul românesc n-a venit în Basarabia din afară, el aici s-a născut, aici a fost acel cazan, unde au fiert şi s-au topit toate acele elemente din care s-a născut poporul român. Noi n-avem unde ne duce şi pe noi nimeni nu ne poate alunga din casa noastră", a declarat Constantin Stere în discursul său din ziua de 27 martie 1918.
 
Ora 17:10
Cuvântul i se oferă deputatului Ion Buzdugan. Acesta dă citire Declaraţiei Blocului Moldovenesc, care începe astfel:
"Republica Democratică Moldovenească, în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România."  Extras din procesul verbal al şedinţei Sfatului Ţării din 27 martie 1918.
 
Ora 18:15
Ion Buzdugan propune ca votul pro sau contra Unirii să fie deschis, motivând astfel:
"Las’ ca poporul nostru, ţara noastră şi toată lumea să ştie, că noi, românii basarabeni, care am suferit un veac întreg sub jugul ţarismului rus, că noi toţi dorim unirea cu fraţii noştri de peste Prut, că noi vroim să fim şi să rămânem pentru totdeauna împreună cu toţi românii." Extras din procesul verbal al şedinţei Sfatului Ţării din 27 martie 1918.
 
Ora 18:40
Majoritatea deputaţilor votează pentru votul nominal şi este pusă la vot deschis rezoluţia Blocului Moldovenesc.
 
Ora 19:00
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, anunţă rezultatul votării:
"Cu majoritatea de optzeci şi şase (86) voturi împotriva a trei (3) rezoluţia pentru Unirea Basarabiei cu România a Blocului Moldovenesc este primită. Trăiască Unirea cu România Mamă!"
 
ION VARTA, istoric: "Trăirile au fost la maximum în acea şedinţă istorică, toţi au avut emoţii teribile şi au şi lăcrimat mulţi, inclusiv bărbaţi care au fost 4 ani în tranşeele Primului Război Mondial, bărbaţi care au văzut nu o singură dată moartea cu ochii, dar iată că această zi înălţătoare i-a mişcat profund."
 
Ora 19:20
Şedinţa Sfatului Ţării se declară închisă.
Deputaţii, în frunte cu membrii Guvernului Român, urmaţi de întreg publicul asistent, s-au dus la Mitropolie, unde Arhimandritul Gurie a slujit un Tedeum în limba română.
 
Onisifor Ghibu, martorul celor întâmplate, îşi amintea:
"Rugăciuni calde se înălţau spre cer, în fumul de tămâie curată, şi genunchii se plecau cu umilinţă recunoscătoare în faţa Puterii de sus, care în tainele dreptăţii sale veşnice s-a milostivit spre poporul său credincios, dar năpăstuit de toate nedreptăţile lumii."
 
La 30 martie 1918, o delegaţie din Basarabia a plecat la Iaşi şi a prezentat Regelui Ferdinand I Actul Unirii.  La 15 noiembrie, cea de-a doua provincie, Bucovina, s-a unit cu Vechiul Regat fără condiţii, iar la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia s-a consfinţit Unirea tuturor românilor în statul naţional România. Un an mai târziu, Constituanta României, în cadrul unei şedinţe solemne, a ratificat Actele de Unire ale Basarabiei, Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului şi Bucovinei.

Recunoaşterea internaţională a Declaraţiei de Unire a avut loc în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris din anii 1919-1920.