Prin analiza unor proteine specifice din plasma sanguină s-ar putea afla informaţii importante referitoare la starea de sănătate a unei persoane şi la ritmul de îmbătrânire al acesteia, conform unui studiu realizat în Statele Unite şi citat vineri de UPI.
O echipă de cercetători americani a analizat eşantioane de plasmă sanguină prelevate de la peste 4.200 de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 95 de ani şi a identificat o asociere între 373 proteine şi îmbătrânire.
"Se cunoaşte de mult timp că evaluarea anumitor proteine din sânge poate oferi informaţii cu privire la starea de sănătate a unei persoane - lipoproteine pentru sănătatea cardiovasculară, de exemplu", a explicat autorul principal al studiului, Tony Wyss-Coray. ''Dar nu s-a consemnat faptul că numeroase niveluri diferite de proteine - aproximativ o treime dintre cele analizate - se modifică în mod considerabil odată cu înaintarea în vârstă'', a adăugat specialistul, codirector al Centrului pentru Cercetarea Bolii Alzheimer de la Universitatea Stanford din California, într-un comunicat de presă emis de instituţie.
''Proteinele sunt caii de povară ai celulelor corpului, iar atunci când nivelurile lor relative suferă modificări substanţiale, înseamnă că şi tu te-ai schimbat'', a indicat Wyss-Coray. ''Analiza a mii (de proteine) din plasmă oferă o imagine a ceea ce se întâmplă în tot corpul'', a adăugat cercetătorul.
Concluziile sugerează că îmbătrânirea fizică nu se petrece într-un ritm constant, ci inegal şi prezintă trei vârfuri distincte - la vârstele de 34, 60 şi 78 de ani.
La aceste vârste, există creşteri abrupte ale nivelurilor de proteine din sânge, cu schimbări vizibile, potrivit oamenilor de ştiinţă.
În cele din urmă, un test de sânge care să vizeze aceste proteine ar putea identifica persoanele cu un ritm mai rapid de îmbătrânire decât în mod normal şi cu risc crescut de a dezvolta afecţiuni asociate vârstei, cum ar fi Alzheimer sau bolile de inimă. Un astfel de test ar putea contribui, de asemenea, la identificarea medicamentelor sau a altor factori care încetinesc sau accelerează îmbătrânirea, au notat autorii studiului.
Însă, orice utilizare clinică a unui astfel de test de sânge mai are cel puţin cinci până la zece ani până la concretizare, au remarcat cercetătorii.
Studiul a fost publicat la 5 decembrie în jurnalul ştiinţific Nature Medicine.
"Se cunoaşte de mult timp că evaluarea anumitor proteine din sânge poate oferi informaţii cu privire la starea de sănătate a unei persoane - lipoproteine pentru sănătatea cardiovasculară, de exemplu", a explicat autorul principal al studiului, Tony Wyss-Coray. ''Dar nu s-a consemnat faptul că numeroase niveluri diferite de proteine - aproximativ o treime dintre cele analizate - se modifică în mod considerabil odată cu înaintarea în vârstă'', a adăugat specialistul, codirector al Centrului pentru Cercetarea Bolii Alzheimer de la Universitatea Stanford din California, într-un comunicat de presă emis de instituţie.
''Proteinele sunt caii de povară ai celulelor corpului, iar atunci când nivelurile lor relative suferă modificări substanţiale, înseamnă că şi tu te-ai schimbat'', a indicat Wyss-Coray. ''Analiza a mii (de proteine) din plasmă oferă o imagine a ceea ce se întâmplă în tot corpul'', a adăugat cercetătorul.
Concluziile sugerează că îmbătrânirea fizică nu se petrece într-un ritm constant, ci inegal şi prezintă trei vârfuri distincte - la vârstele de 34, 60 şi 78 de ani.
La aceste vârste, există creşteri abrupte ale nivelurilor de proteine din sânge, cu schimbări vizibile, potrivit oamenilor de ştiinţă.
În cele din urmă, un test de sânge care să vizeze aceste proteine ar putea identifica persoanele cu un ritm mai rapid de îmbătrânire decât în mod normal şi cu risc crescut de a dezvolta afecţiuni asociate vârstei, cum ar fi Alzheimer sau bolile de inimă. Un astfel de test ar putea contribui, de asemenea, la identificarea medicamentelor sau a altor factori care încetinesc sau accelerează îmbătrânirea, au notat autorii studiului.
Însă, orice utilizare clinică a unui astfel de test de sânge mai are cel puţin cinci până la zece ani până la concretizare, au remarcat cercetătorii.
Studiul a fost publicat la 5 decembrie în jurnalul ştiinţific Nature Medicine.
