EXTERN

Ultima zi a Germaniei cu Angela Merkel. Cine va conduce după alegeri cea mai puternică economie a Europei?

post-img

Germania alege duminică noua componenţă a celui de-al 20-lea Bundestag, Parlamentul federal al ţării. Peste 60 de milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne pentru a vota viitorul cancelar al Germaniei, care o va succede pe Angela Merkel. Principalii candidaţi care se luptă pentru poziţia de viitor şef al guvernului federal de al Berlin sunt Olaf Scholz (social-democraţi), Annalena Baerbock (Verzi) şi Armin Laschet (creştin-democraţi). Miza acestor alegeri nu vizează doar Germania, ci şi Europa, pentru că în joc este direcţia în care o va lua Uniunea Europeană cu un nou lider al celei mai puternice economii a blocului comunitar.

În ultimele săptămâni, majoritatea sondajelor de opinie au acordat social-democraţilor (SPD) un avans electoral în faţa creştin-democraţilor (CDU-CSU), partidul din care face parte şi Angela Merkel. La distanţă considerabilă, pe locul trei, s-a clasat Partidul Verzilor. Indiferent de partidul care se va clasa pe pirmul loc în preferinţele electoratului german, niciuna din formaţiunile politice prezente în cursă nu va obţine majoritatea calificată. Prin urmare, viitorul guvern al Germaniei va fi format tot dintr-o coaliţie, care va fi negociată după alegeri, scrie Digi24.

Totodată, alegerile germane punctează şi câteva premiere. Este primul scrutin de la înfiinţarea în 1949 a Republicii Federale Germania când un cancelar în funcţie nu mai candidează. Acest lucru coincide cu o altă premieră, care constă în faptul că, pentru prima oară în 72 de ani, niciun partid nu depăşeşte 30% în sondajele de opinie înainte de vot, după cum notează Financial Times. 

Totodată, schimbările climatice au devenit una din principalele teme de campanie, mai ales din cauza inundaţiilor care au lovit vestul ţării în urmă cu două luni, scriu jurnaliştii de la Deutsche Welle. 

Pentru ce votează germanii pe 26 septembrie 2021?

60,4 milioane de alegători germani eligibili, cu vârsta peste 18 ani, dintre care aproximativ 2,8 milioane de alegători care votează pentru prima dată, aleg duminică componenţa noului parlament federal, Bundestag. Deşi votul în persoană are loc în ziua de 26 septembrie, votul prin corespondenţă a început deja, după cum notează BBC News.

Bundestagul este format din 598 de deputaţi, jumătate (299) aleşi prin vot majoritar uninominal în circumscripţii şi jumătate (299) prin vot proporţional de listă la nivelul fiecărui land. Pe ansamblu, reprezentarea este proporţională, fiind dată de totalul procentelor obţinute de partide la nivel naţional în urma votului pe listă.

Pentru a intra în parlamentul federal, un partid politic sau o alianţă politică trebuie să întrunească minim 5% din voturi la nivel naţional sau minim trei mandate la votul uninominal. Conform arhivelor organizaţiei internaţionale Uniunea Interparlamentară, aceasta din urmă condiţie a fost întrunită o singură dată, în 1994, de Partidul Socialismului Democratic (PDS), fostul partid comunist din Germania de est, care în 2007 a devenit partidul de extremă Linke. Atunci, formaţiunea nu a depăşit 5% din voturi, însă a reuşit să obţină patru mandate prin vot direct uninominal şi a reuşit să intre ca formaţiune politică în Bundestag.

Numărul de 598 de mandate este unul minim, la care se pot adăuga mandate suplimentare dacă structura votului naţional nu este reprezentată de acest prag minim. De altfel, actualul Bundestag, care a fost ales în 2017, numără 709 deputaţi, cu 111 mandate suplimentare, fiind astfel cel mai numeros legislativ din lume ales prin vot democratic.

Nu vom cunoaşte numele viitorului cancelar al Germaniei după încheierea votului

Chiar dacă în seara de duminică se va cunoaşte ce partid a câştigat alegerile, componenţa următorului guvern federal al Germaniei va fi cunoscută numai după ce câştigătorul va fi capabil să formeze o majoritate absolută în viitorul parlament alături de unul sau mai multe partide politice. Cu alte cuvinte, numele următorului cancelar nu va fi cunoscut cu precizie în seara alegerilor, după închiderea urnelor de vot, deşi rezultatul va putea sugera cineva îi va fi succesul actualului cancelar Angela Merkel. 

De obicei, partidul de coaliţie cu cele mai multe locuri este şi cel care dă cancelarul. Însă constituirea coaliţiei de guvernare va necesita timp, deoarece partidele politice trebuie să cadă de acord asupra unor puncte comune în ceea ce priveşte planul de guvernare şi numirile noii componenţe guvernamentale.

După încheierea unui acord de coaliţie, membrii parlamentului nou ales vor vota pentru aprobarea noului cancelar.

Este aşteptat ca negocierile pentru formarea coaliţiei să se deruleze pe tot parcursul perioadei care a mai rămas până la sfârşitul anului. Un exemplu care întăreşte această ipoteză este formarea ultimului guvern Merkel. După alegerile din 24 septembrie 2017, negocierile pentru formarea acestuia au continuat până în luna martie 2018, timp de aproximativ şase luni. De asemenea, în 2013, a fost nevoie de aproape trei luni pentru a forma un guvern.

Principalii competitori electorali

Alegerile desfăşurate în era Merkel, care se încheie după acest scrutin, nu a oferit momente surprinzătoare, însă competiţia din ultimele luni s-a accentuat foarte mult între cei trei candidaţi care se luptă pentru fotoliul de cancelar. 

Conform ultimelor sondaje de opinie de dinainte de vot, pe primul loc în preferinţele electoratului german se clasează social-democraţii (SPD), urmaţi de creştin-democraţii (CDU/CSU) lui Merkel, iar pe locul al treilea, partidul Verzilor, potrivit The Guardian

 

Metoda prin care se decide câştigătorul

Când germanii merg la vot, primesc două buletine. Primul este pentru votul privind circumscripţia electorală din care fac parte şi din care trebuie să aleagă un candidat pentru Bundestag. Există în total 299 circumscripţii electorale, adică aproximativ un deputat pentru fiecare 250.000 de persoane.

Candidatului care câştigă cele mai multe voturi din fiecare circumscripţie obţine un loc în Parlamentul federal, pentru că beneficiază de sistemul “câştigătorul ia tot”.

Al doilea buletin de vot are legătură cu sistemul de reprezentare proporţională. Restul de 299 de locuri în Bundestag sunt alocate în funcţie de procentul de vot al fiecărui partid şi sunt atribuite candidaţilor aflaţi pe listele întocmite de fiecare formaţiune politică. 

Experţii consideră că al doilea vot este decisiv, pentru că determină procentul total de locuri pe care fiecare partid politic le va obţine în Bundestag şi şansele sale de a forma sau a face parte din viitorul guvern. Conform sistemului electoral mixt al Germaniei, componenţa parlamentului trebuie să reflecte rezultatul acestui al doilea vot.

Principalele scenarii politice după 26 septembrie şi culorile în care acestea vor fi îmbrăcate

Până la închiderea urnelor, singura certitudine este că niciun partid care nu va câştiga mai mult de 50% din voturi directe, ceea ce înseamnă că partidele de pe primele poziţii vor trebui să construiască o coaliţie de guvernare. Reuters a realizat o analiză a scenariilor disponibile pentru alcătuirea viitorului guvern federal al Germaniei. Printre acestea se numără „coaliţia semafor”, „coaliţiea Jamaica” sau „coaliţiea Kenya”.

Marea Coaliţie

După ce trei dintre cele patru mandate ale Angelei Merkel au fost constituite sub forma acestei componenţe guvernamentale, denumită „mare coaliţie”, atât CDU şi SPD nu ar dori încă un mandat în aceeaşi barcă. SPD, în special, caută o alternativă de guvernare. Cu toate acestea, cele două formaţiuni au dovedit că pot lucra împreună, iar în eventualitatea în care nu se va găsi o altă soluţie decât continuitatea acestei formule, acestea ar putea construi un program politic care să pună mai mult accentul pe problemele ecologice. 

Coaliţia Jamaica

Unii dintre experţi consideră că formula „Jmaica” este unul dintre cele mai probabile scenarii. Aceasta include o coaliţie între CDU-CSU, Partidul Verzilor şi Partidul Liberal Democrat (FDP). Însă este dificil de realizat o astfel de uniune, având în vedere priorităţile opuse ale Verzilor şi Liberal Democraţilor, în special în ceea ce priveşte politica fiscală şi raportarea faţă de Uniunea Europeană. Această alianţă aproape a preluat puterea sub Merkel după alegerile din 2017, dar s-a prăbuşit  după ce FDP a ieşit de la discuţii.

Coaliţia Conservatorilor şi Verzilor

În ultimele săptămâni, această coaliţie dintre CDU-CSU şi Partidul Verzilor a fost văzută ca fiind cea mai probabilă coaliţie. Laschet a precizat că este deschis să abordeze o agendă mai ecologică decât partidul său a făcut-o anterior. De asemenea, liderul creştin-democraţilor a mai spus că există spaţiu pentru compromisuri politice în ceea ce priveşte politica fiscală. În prezent, această coaliţie funcţionează în landul Hesse.

Coaliţiea Kenya

O eventuală coaliţie formată din SPD, CDU-CSU şi Partidul Verzilor, principalele partide de pe scena politică din Germania ar reuşi să stângă o majoritate parlamentară considerabilă. În cazul în care ar s-ar ajunge la această varintă, ar putea fi intensificate eforturile de combatere a schimbărilor climatice, însă s-ar vedea foarte clar diferenţele în ceea ce priveşte investiţiile, dar şi politica socială şi financiară.

Coaliţia Semafor

Această coaliţie ar fi formată din socialiştii de la SPD, liberalii de la FDP şi Partidul Verzilor. Însă o astfel de alianţă ar fi greu de realizat, mai ales din cauza diferenţelor dintre politicile celor trei partide privind politica de impozitare şi regulile bugetare.