Parlamentul de la Kiev a prelungit cu un an legea care oferă mai multă autonomie estului separatist prorus, în cadrul unei sesiuni furtunoase marcată de ciocniri între deputaţi, relatează AFP.
Decizia a fost susţinută de Occident, care o consideră un mijloc de a menţine dialogul fragil între părţile aflate în conflict, însă este denunţată în special de extrema-dreaptă, care o consideră o concesie făcută Kremlinului.
Mai multe ciocniri au avut loc între zeci de deputaţi în sala de plen înaintea votului. Un parlamentar al Partidului naţionalist Svoboda a aruncat o grenadă fumigenă în sală.
Legea a fost adoptată cu votul a doar 229 de deputaţi, minimum necesar fiind de 226. Preşedintele Petro Poroşenko ar urma să promulge rapid legea pentru ca aceasta să intre în vigoare. Legea stipulează totuşi că nu poate intra în vigoare decât după plecarea de pe teritoriul ucrainean a trupelor şi armamentelor ruse.
Kievul şi Occidentul acuză Kremlinul că îi susţine militar pe rebeli, lucru pe care Moscova îl dezminte, în ciuda numeroaselor mărturii privind prezenţa militarilor săi în zona de conflict.
Această lege privind statutul special a fost adoptată iniţial pentru trei ani în septembrie 2014 în cadrul acordurilor de pace de la Minsk, încheiate după înfrângerea usturătoare a armatei ucrainene în oraşul Ilovaisk, unde sute de soldaţi au murit în câteva zile.
Legea, care nu a fost niciodată aplicată de rebelii pro-ruşi, care resping autoritatea Kievului, consolidează autonomia zonelor separatiste, promiţându-le în special să îşi creeze propriile miliţii şi acordând un statut mai avantajos pentru limba rusă, majoritară în regiune.
Conflictul armat din estul Ucrainei, izbucnit în 2014, a făcut peste 10.000 de morţi.
