A trecut o săptămână de când Turcia a declanşat în nord-estul Siriei operaţiunea militară care a stârnit proteste internaţionale. La unison, Statele Unite şi Rusia o califică drept "inacceptabilă". La fel Uniunea Europeană, cu o excepţie notabilă: Ungaria o susţine, cu argumentul că rezolva parţial problema migranţilor.
Kilometru după kilometru, armata turcă înaintează dincolo de graniţa cu Siria, cu aceeaşi intenţie declarată: kurzii pe care Ankara îi consideră terorişti trebuie să plece de acolo şi în zonă să fie instalaţi refugiaţii sirieni aflaţi acum în tabere din Turcia.
Recep Erdogan, preşedintele Turciei: "Nu vom renunţa la această operaţiune, indiferent ce ni se spune. Vom duce la bun sfârşit ce am început".
Americanii şi europenii atrag atenţia că acţiunile armate ale Turciei au dus la eliberarea multor deţinuţi periculoşi, membri ai grupării jihadiste Stat Islamic.
Federica Mogherini, înalt reprezentant al UE pentru politică externă: "Această activitate militară desfăşurată de Turcia în nord-estul Siriei deschide calea pentru Daesh (gruparea Stat Islamic, n.r.) să-şi recapete teritoriile pe care le cuceriseră şi să recruteze nu numai luptători străini, ci şi forţe locale".
Preşedintele Trump, care a retras trupele americane din regiune, a semnat acum un decret prin care impune o prima tranşă de sancţiuni menite să convingă Ankara să renunţe la planurile sale. Sunt vizaţi, deocamdată, 3 miniştri turci - al Energiei, Apărării şi de Interne şi două ministere - Apărare şi Energie.
Ţările Uniunii Europene iau şi ele măsuri. Una după alta, anunţă embargouri pe armele livrate Turciei.
