Surse militare din Pentagon au declarat pentru CNN că Donald Trump se comportă în prezent „ca un dictator”, se arată într-o analiză CNN în care administraţia lui Trump este asemănată, în aceste zile, cu un veritabil „regim aflat în pragul colapsului” şi cu o întreagă echipă baricadată într-un „bizar univers paralel” în care actualul preşedinte şi-ar fi securizat deja un al doilea mandat. .
Refuzul lui Trump de a recunoaşte înfrângerea sa în faţa lui Biden a fost dublat de luarea unor măsuri care, conform CNN, pun în pericol securitatea naţională a Statelor Unite ale Americii.
Recent, liderul de la Casa Albă şi-a concediat ministrul Apărării, Mark Esper, pe Twitter.
În ultimele luni, relaţia lui Trump cu Esper a devenit semnificativ mai tensionată, motiv pentru care Esper îşi pregătise deja demisia de mai multe săptămâni, într-o încercare de a ieşi din scenă înainte ca preşedintele să aibă ocazia să îl concedieze pe Twitter.
Printre noii şefi ai Pentagonului numiţi de Trump, se numără un general care l-a făcut pe Barrack Obama „lider terorist”
Esper a căzut în dizgraţia lui Trump după ce a declarat, în iunie, că nu susţine trimiterea armatei în stradă pentru a înăbuşi protestele anti-rasism, declanşate de uciderea lui George Floyd de către poliţia din Minneapolis.
După demisia lui Esper, Pentagonul a anunţat că alţi trei membri importanţi ai săi au renunţat la funcţii: James Anderson, şeful direcţiei de politici a Pentagonului, Joseph Kernan, adjunct al ministrului apărării pentru informaţii, şi Jen Stewart, şeful de cabinet al ministrului apărării.
Printre cei care vor ocupa poziţiile vacante se află Anthony Tata, un general de brigadă în retragere, care a făcut comentarii controversate despre islam şi despre fostul preşedinte democrat Barack Obama, pe care l-a considerat drept „lider terorist”, care a făcut „mult rău SUA şi a ajutat ţări islamice mai mult decât orice alt lider american”.
„Este ceva de speriat, e foarte îngrijorător ce se întâmplă”, a declarat un oficial al Pentagonului pentru CNN. „Acesta este un comportament tipic de dictator”.
Trump şi-ar putea acum îndrepta întreaga sa furie împotriva şefilor CIA şi FBI, Gina Haspel, respectiv Christopher Wray, ceea ce a făcut un senator democrat să declare:
„Statele Unite au intrat într-o perioadă periculoasă”
„Cred că Trump va avea atenţia complet distrasă de la evenimentele de pe plan mondial sau cele legate de securitatea naţională”, a spus senatorul democrat Chris Murphy.
Cum încearcă Trump să schimbe rezultatul alegerilor în statele-cheie care-l dau pe Biden câştigător
Cu toate acestea, şansele lui Trump de a schimba rezultatul alegerilor par a se diminua pe zi ce trece. Biden conduce, în acest moment, cu peste 46.000 de voturi în faţa lui Trump în Pennsylvania, circa 12.000 în Georgia şi 14.000 în Arizona.
În Michigan, stat în care Biden a câştigat la o diferenţă de peste 150.000 de voturi, echipa lui Trump a depus contestaţie.
„Pentru a avea câştig de cauză, ei (echipa lui Trump) trebuie să conteste suficient de multe voturi, în fiecare stat în parte, pentru a încerca astfel să schimbe rezultatul alegerilor, dar în niciunul dintre statele unde au depus contestaţii nu se află măcar aproape de acest deziderat”, a declarat Benjamin Ginsberg, un avocat republican specializat în legislaţie electorală.
Dar problema nu este dacă Trump va părăsi biroul de la Casa Albă, ci cât haos şi distrugere riscă să provoace în administraţia americană în următoarele 70 de zile, până pe 20 ianuarie 2021 mai exact, când preşedintele ales al SUA va depune oficial jurământul la preluarea funcţiei.
Astfel, până pe 20 ianuarie, Trump deţine toate frâiele puterii conferite de funcţia de preşedinte al SUA. Deţine în continuare toată puterea, atât instituţională, cât şi politică.
Donald Trump adoptă politica „pământului pârjolit” în faţa lui Joe Biden. Cum e împiedicat preşedintele ales să acceseze fonduri federale
Tradiţional, în SUA, echipa care a câştigat alegerile prezidenţiale dispune de fonduri guvernamentale, birouri şi alte resurse federale pentru a face transferul puterii cât mai facil, în condiţiile în care e vorba de gestionarea unei entităţi de ordinul trilioanelor de dolari, cum este cazul guvernului american. De asemenea, preşedintele ales începe să fie pus la punct cu informaţii din domeniul securităţii naţionale.
În mod normal, tot acest proces este iniţiat la câteva ore după ce rezultatul alegerilor a fost acceptat.
Dar acest lucru nu se întâmplă în cazul lui Trump, care refuză să recunoască victoria lui Biden. Agenţia guvernamentală responsabilă de demararea acestor proceduri (acordarea de fonduri guvernamentale etc.) şi care e condusă de o republicană numită de Trump, nu a declanşat încă acest proces.
Iar situaţia devine cu atât mai complicată cu cât SUA se confruntă, la fel ca întreaga lume, cu pandemia de coronavirus.
Comparativ, la alegerile din 2016, când Trump a fost ales preşedinte al SUA, administraţia Obama a dat undă verde acordării de fonduri pentru echipa preşedintelui ales a doua zi. În 2008, acest lucru sa întâmplat imediat după anunţarea rezultatelor din noaptea alegerilor, în jurul orei 1 noaptea.
Singura oară în istoria Statelor Unite când deblocarea de fonduri federale pentru echipa preşedintelui ales fost întârziată s-a întâmplat în 2000, când George Bush a fost ales preşedinte în urma unei decizii a Curţii Supreme, după de Bush şi Al Gore s-au aflat la o diferenţă de câteva sute de voturi în statul Florida.
