Prima anchetă vizează să facă lumină asupra deciziei FBI şi Ministerului Justiţiei, din campania prezidenţială din 2016, de a nu o urmări pe cea care atunci era candidat, în dosarul utilizării unui server privat pentru trimiterea de e-mailuri în perioada când ocupa funcţia de Secretar de Stat.

Cea de-a doua investigaţie are în vedere o decizie luată în 2013, de administraţia Obama, care a constat în aprobarea vânzării grupului minier canadian Uranium One către societatea rusă Rosatom. Această decizie, adoptată după ce grupul respectiv ar fi făcut mai multe donaţii Fundaţiei Clinton a fostului preşedinte Bill Clinton, a avut drept consecinţă faptul că 20% din stocurile americane de uraniu au intrat pe mâna Rosatom.

Potrivit sursei, aceste anchete intervin în momentul în care republicanii şi preşedintele Donald Trump sunt sub lumina reflectoarelor, ca urmare a unei serii de anchete privind o posibilă ingerinţă rusă în campania prezidenţială din 2016.

Democraţii au reacţionat imediat, acuzându-i pe aleşii republicani de încercare de distragere a atenţiei, în timp ce aceştia din urmă au subliniat că tabăra lor nu poate fi singura care face obiectul unor anchete, "nicio entitate şi nici un individ" nefiind, din punctul de vedere al legii, exceptaţi de la verificări.

Ancheta ce-l vizează pe Barack Obama apare după publicarea unor informaţii săptămâna trecută, potrivit cărora FBI ar fi anchetat afacerea Uranium One/Rosatom în 2013. Parlamentarii republicani vor să afle de ce Congresul nu a fost informat despre respectiva investigaţie.

"Acordul privind uraniul cu Rusia, cu ajutorul lui Clinton şi cunoştinţa administraţiei Obama, este cea mai mare poveste pe care Fake Media nu vor să o urmărească", a scris pe Twitter, joia trecută, preşedintele american.