Grupul special de experţi NATO s-a întâlnit în urmă cu câteva săptămâni cu experţii cibernetici ai UE pentru a discuta despre măsurile de protecţie împotriva ameninţărilor cibernetice şi a dezinformării în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, a declarat Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru Welt am Sonntag.
„Ştim că Rusia intervine în mod deliberat în democraţia noastră prin dezinformare şi atacuri cibernetice. Acest lucru este valabil mai ales în perioada desfăşurării alegerilor „, a declarat secretarul general al NATO.
Potrivit lui Stoltenberg, Alianţa va sprijini UE în lupta împotriva ameninţărilor cibernetice, în special prin schimbul de informaţii.
În ceea ce priveşte Tratatul INF, conform lui Stoltenberg, acesta va înceta să mai existe după retragerea părţii americane, programată pentru 2 august a acestui an. Secretarul General al NATO a declarat că „tratatul este încălcat de Rusia, nu de Statele Unite. Rusia a dezvoltat rachete nucleare capabile să ajungă în oraşe europene, cum ar fi Berlinul. Aceste arme sunt greu de detectat, timp de avertizare este scurt şi sunt foarte periculoase”. În acest sens, Stoltenberg a cerut Rusiei să lichideze tote rachetele SSC-8 şi să respecte acordul INF.
El a reamintit că, în 1987, URSS a distrus rachetele care au căzut sub incidenta tratatului in cauza în doar câteva săptămâni: „pentru aceasta este nevoie de voinţă politică”. Dacă Rusia nu face acest pas, atunci NATO poate răspunde prin încheierea unui nou tratat de control al armelor, precum şi să răspundă în domeniul armelor convenţionale. În acelaşi timp, şeful alianţei a subliniat că NATO nu va desfăşura rachete nucleare suplimentare în Europa şi, de asemenea, nu doreşte un nou Război Rece cu o cursa a înarmărilor.
În plus, Stoltenberg a anunţat adoptarea unei noi strategii NATO care nu s-a mai schimbat din 1967. „Începând cu anul 2014, în est şi în sud au apărut noi provocări. De asemenea, vedem că Rusia foloseşte din ce în ce mai mult intimidarea nucleară împotriva Occidentului. Ideea este de a fi pe deplin pregătiti pentru apărare în viitor şi capabili să menţinem stabilitatea „, spune Stoltenberg.
În concluzie, Secretarul General al NATO a menţionat că toţi membrii alianţei ar trebui să depună eforturi pentru a-şi aduce cheltuielile de apărare la un nivel de 2% din PIB. „În aceste vremuri dificile trebuie să creştem serios potenţialul nostru militar. Avem nevoie de avioane capabile să zboare, nave capabile să navigheze şi tancuri capabile să se mişte. Pregătirea de luptă a forţelor noastre combatante trebuie să se îmbunătăţească „, a spus Stoltenberg.
