Rusia îşi consolidează aparatul masiv de represiune. „Să fii «agent străin» va deveni o insignă de onoare pentru activişti”
Vizualizari:

Rusia îşi consolidează aparatul masiv de represiune. „Să fii «agent străin» va deveni o insignă de onoare pentru activişti”

Ultimele zile ale anului 2020 au fost unele foarte ocupate în parlamentul rus – marcate de muncă legislativă neobişnuit de frenetică, majoritatea centrată pe drepturi civile. Nu în sensul, în care ne-am aştepta, însă – Duma rusească a introdus noi restricţii asupra protestelor politice, a legalizat cenzura reţelelor sociale şi a consolidat legislaţia care permite guvernului de la Moscova să desemneze cetăţeni drept „agenţi străini”. Pachetul de legi tocmai ce a fost promulgat de Putin la începutul lui 2021, scrie The Moscow Times.

Pentru majoritatea observatorilor, noile legi sunt menite să consolideze sistemul autoritar al Rusiei înainte de alegerile parlamentare care vor avea loc în toamnă. Ele vin la puţin timp după otrăvirea principalului opozant de la Moscova, Alexei Navalnîi, în vara anului care a trecut.

„Statul a declarat război societăţii civile. Aceasta este evoluţia naturală a autoritarismului”, a declarat Andrei Kolesnikov, cercetător rus care se ocupă de politică internă rusă şi instituţii politice, scrie Digi24.

Noile legi răspund şi ele la nevoi diferite ale statului autoritar rus - unele dintre ele sunt menite să consolideze vechi restricţii asupra activităţii opoziţiei, altele răspund unor ameninţări mai noi.

Noile restricţii interzic demonstraţiile publice în apropierea sediilor poliţiei sau altor instituţii de ordine publică, definesc activităţile de pichetare, folosite anterior de protestatari pentru a evita termenul de protest, definit legal şi uşor de înăbuşit rapid de autorităţi.

Ele interzic, de asemenea, posibilitatea de organizare de mitinguri de către cetăţeni „străini” sau organizaţii străine. Mai mult, indivizii pot fi categorizaţi mai uşor acum drept „agenţi străini”, un termen legal pe care criticii regimului îl văd ca amintind de epurările din perioada sovietică.

Nici reţelele sociale nu au scăpat de „mână lungă” a statului rus – o lege care criminalizează „calomniile online” este menită să restricţioneze aplicaţia de mesagerie Telegram, folosită de un număr mare de ruşi pentru a citi ştiri şi informaţiile la zi din politică.

O altă lege este menită să interzică publicarea de date personale ale angajaţilor din personalul de securitate – ea a venit ca răspuns la cea mai recentă investigaţie a Bellingcat, care s-a folosit de înregistrări telefonice pentru a îi demasca pe ofiţerii FSB care au încercat să îl asasineze pe Navalnîi.

Într-un context mai larg, noile restricţii sunt văzute de analişti politici drept un efort susţinut al statului rus de a se pregăti pentru un an dificil, în care partidul lui Putin va trebui să îşi apere supermajoritatea în Duma de Stat în contextul unei intensificări a mişcărilor de opoziţie şi o scădere a încrederii populaţiei ruse în partid.

„Legile reprezintă o asigurare pentru oricare dintre scenarii, inclusiv cele legate de alegeri”, concluzionează Kolesnikov.

Ce urmăreşte Putin cu legea anti-„cetăţeni străini”
Alegerile trecute, mai ales cele pentru parlamentul rus, au reprezentant momente prielnice pentru protestatarii şi opoziţia rusă să îşi arate nemulţumirile faţă de regimul Putin. În 2011, acuzaţiile că alegerile au fost aranjate în favoarea Partidului Rusia Unită, partidul lui Putin, au provocat mitinguri masive la Moscova. Autorităţile au răspuns cu un nou val de legi care să oprească protestele publice.

În 2019, de asemenea, descalificarea candidaţilor opoziţiei sau cu profil de opozanţi de la alegerile locale din Moscova au dus la mai multe săptămâni de demonstraţii în capitala rusă.

În contextul în care este de aşteptat ca Rusia Unită, prăbuşită în sondaje după reforma pensiilor eşuată din 2018, să îşi continue tacticile de fraudare, suprimare şi falsificare a alegerilor parlamentare, atunci şi protestele sunt la fel de aşteptate. Noile legi şi restricţii sunt menite să blocheze ca aceste manifestaţii să iasă de sub control.

Conform unor experţi, noile legi vin ca urmare a experienţei evenimentelor din Belarus, acolo unde liderul autoritar Lukaşenko a provocat proteste masive de durată prin fraudarea vădită şi evidentă a alegerilor.

Pe teritoriul lui Putin, în regiunea Khabarovsk, din estul îndepărtat, regimul s-a confruntat cu proteste masive şi fără precedent după arestarea unui guvernator foarte popular, opozant al lui Putin. 

„Evenimentele din Khabarovsk au schimbat totul. Au arătat că protestele de masă pot avea loc şi în provincii, nu doar în Moscova. Cu aceste noi legi, statul se asigură că nu vor mai avea loc evenimente similare înainte de alegerile legislative”, este de părere Alexei Makarkin, vicepreşedinte al Centrului pentru Tehnologii Politice, o firmă de consultanţă politică din Moscova.

Aplicabilitatea largă a noilor legi, majoritatea dependente de termeni fără o definiţie legală clară, precum „agent străin” îi face pe observatori să ajungă la concluzia că cercetările în cazul viitoarelor proteste for fi selective şi determinate de calcule politice de moment. Termenul este, astfel, menit să facă mai uşoară încarcerarea sau urmărirea disidenţilor şi protestatarilor.

Unii cred, însă, că numărul mare de noi legi represive reprezintă un preludiu la o acţiune generalizată de reprimare a societăţii civile ruse de către un Kremlin care şi-a pierdut răbdarea cu dizidenţii şi criticii săi interni.

Conform unui articol recent al analistei politice Tatiana Stanovaya, noua legislaţie reprezintă prima parte a „noului regim politic”, în care represiunea de stat rezervată în mod tradiţional pentru opoziţia radicală anti-Kremlin va fi folosită într-o manieră mult mai largă – împotriva jurnaliştilor, societăţii civile şi chiar împotriva partidelor de „opoziţie” din Duma, în general loiale lui Putin şi care nu se opun niciodată proiectelor mari venite de la Kremlin

În mod neobişnuit, de această dată aceste partide opoziţie s-au opus noului pachet de legi care consolidează aparatul de represiune putinist.

Rusia şi-a desemnat deja primii cetăţeni „agenţi străini”
Până acum, însă, aplicarea noilor legi s-a făcut într-un mod mai degrabă arbitrar decât sistematic – în 28 decembrie, ministrul rus al Justiţiei a anunţat care vor fi primii indivizi care vor fi definiţi pe baza noului termen legal „agent străin”, care dă dreptul statului să le ceară frecvent declaraţii financiare şi îi obligă să îşi pună această „titulatură” pe toate materialele pe care le publică.

Lista include o artistă feministă din Sankt Petersburg şi câţiva ziarişti din oraşele Pskov şi Petrozavodsk – „nu există nicio logică evidentă în ce priveşte aceste acţiuni. Se poate foarte bine să fie vorba de nişte persoane luate în colimator de serviciile de securitate”.

Chiar şi aşa, unii dintre cei mai nou desemnaţi „agenţi străini” din Rusia spun că nu le este teamă. Lev Ponomaryov, un activist pentru drepturile omului de 78 de ani, fost deputat, a declarat pentru The Moscow Times că noua titulatură nu îl îngrijorează, chiar dacă o va contesta în justiţie.

„Sunt mândru de asta! Să fii «agent străin» va deveni o insignă de onoare pentru activiştii pentru drepturile omului”, a spus el.
Similare
RECOMANDĂRI