EXTERN

Preşedintele Muntenegrului: Referendumul din Macedonia, un „semnal de alarmă” pentru UE

post-img

Rezultatul referendumului din Macedonia, marcat de un puternic absenteism, trebuie să fie înţeles de Uniunea Europeană ca un „puternic semnal de alarmă” împotriva ameninţării pe care o reprezintă forţele anti-europene în Balcanii occidentali, a avertizat marţi, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, preşedintele Muntenegrului, Milo Dukanovic, relatează AFP.

„Continuarea extinderii (UE) este crucială pentru Balcanii occidentali şi pentru Europa”, a afirmat el în discursul susţinut în faţa eurodeputaţilor.

„Am impresia că entuziasmul pro-european care a urmat după căderea zidului Berlinului bate puţin pasul pe loc (...) În statele din Balcanii occidentali auzim mesaje disonante din partea restului Europei privind ritmul în care ar trebui să se facă extinderea”, a explicat el.

„Confuzia alimentează iluziile de care profită un anumit număr de actori retrograzi încă prezenţi în regiunea noastră care continuă să viseze la reconturarea întregii regiuni şi să construiască şi să extindă state pe o bază naţională”, a subliniat el.

„Referendumul din Macedonia ilustrează într-o manieră pregnantă problema despre care vorbesc", a mai spus el, apreciind că respectiva consultare „nu a fost suficient de bine pregătită”.

Referendumul organizat pentru a valida acordul încheiat cu Grecia privind noul nume al fostei republici iugoslave a fost marcat de o foarte puternică rată de absenteism, care suscită îndoieli privind capacitatea guvernului de a obţine ratificarea sa de către Parlamentul de la Skopje.

„Sper că la Bruxelles şi în alte părţi rezultatul referendumului macedonean va putea fi înţeles ca un puternic semnal de alarmă şi ca un ultim avertisment care să ne indice că trebuie să efectuăm o analiză mult mai profundă asupra raporturilor noastre cu politica de extindere”, a subliniat Milo Dukanovic.

„Înţelegem nevoia UE de a trata cauzele crizei pe care o traversează şi nevoia sa de consolidare, dar nu credem că se va putea răspunde la această provocare prin încetinirea sau oprirea acestei misiuni care este extinderea pentru UE”, a conchis el.

UE a declanşat „discuţii de aderare” cu Serbia în 2014 şi cu Muntenegru în 2012. Blocul comunitar a acceptat să angajeze discuţii cu Macedonia şi Albania începând din iunie 2019 şi discută despre mijloacele de a integra Kosovo şi Bosnia.

Însă numeroase state membre frânează o mişcare în acest sens din cauza dificultăţilor cu Polonia, Ungaria, România şi Croaţia, în cazul cărora acestea consideră că au aderat prea rapid, scrie Agerpres.