Preşedintele lituanian, Gitanas Nauseda, a profidat de prima reuniune ”în persoană” a şefilor de stat sau de guvern, pentru a atrage atenţia liderilor UE asupra intenţiilor Rusiei de a rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial, informează Politico Europe.
Liderii s-au reunit la Bruxelles în persoană, pentru prima data de la declanşarea crizei COVID-19, pentru a încerca să ajungă la un acord cu privire la bugetul multianul al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 şi la planul de relansare economică post-pandemie. Înainte de ajunge la aceste puncte ale agendei, Nauseda a adus în discuţie acţiunile lui Vladimir Putin de a minimaliza acordul secret Ribbentrop-Molotov din 1939 cu privire la împărţirea Europei între Germania nazistă şi URSS, scrie Calea Europeană.
”Aş dori să atrag atenţia asupra recentelor acţiuni de revizionism ale Rusiei, prin care încearcă să divizeze lumea şi să rescrie istoria. Noi toţi şi istituţiile UE trebuie să adoptăm paşii necesari pentru a oferi un răspuns adecvat la aceste acţiuni”, le-a transmis preşedintele lituanian celorlalţi lideri prezenţi la summitul Consiliului European, potrivit transcrierii intervenţiei sale furnizate de diplomaţi lituanieni.
Acesta a făcut trimitere la recenta Constituţie revizuită a Rusiei în care este inclusă o nouă prevedere privind ”adevărul istoric”, care plasează în ilegalitate pe oricine diminuează rolul Rusiei în cel de-al Doilea Război Mondial şi în înfrângerea Germaniei naziste. ”Evoluţiile din Rusia sunt îngrijorătoare. Considerăm aceste acţiuni drept îndreptate împotriva suveranităţii şi independenţei statelor vecine”, a spus Nausda.
La începutul lunii mai, în ajunul celebrării celei de-a 75-a aniversări de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, preşedinţii celor trei ţări baltice, Lituania, Letonia, Estonia, au condamnat în cadrul unei declaraţii comune tentativele Moscovei de ”falsificare a istoriei”.
Cele trei state ocupate în trecut de Uniunea Sovietică, care sunt în prezent membre ale Uniunii Europene şi NATO, au solicitat ”adevăr şi justiţie”, mai precis recunoaşterea crimelor din epoca comunistă şi a responsabilităţii URSS în declanşarea războiului, respingând cu fermitate în acelaşi timp ” încercările de a diviza Europa în sfere de influenţă”.
”Denaturarea evenimentelor istorice care au dus la cel de-al Doilea Război Mondial şi la divizarea Europei în urma conflictului reprezintă un efort deplorabil de falsificare a istoriei şi pune sub semnul întrebării fundamentul însuşi al ordinii internaţionale contemporane”, au avertizat atunci cei trei preşedinţi.
