Dacă vaccinarea împotriva Covid-19 continuă în acelaşi ritm de până acum, populaţia blocului european va fi vaccinată doar în proporţie de 15% până la sfârşitul lunii septembrie. Pe baza mediei din săptămâna care a trecut, Uniunea Europeană în ansamblul său ar trebui să îşi intensifice efortul de vaccinare de 5 ori pentru a îşi putea atinge ţinta.

Obiectivul de vaccinare face parte dintr-o listă de recomandări neobligatorii ale Comisiei. Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate a calificat acest obiectiv drept „ambiţios”, însă Comisia a evitat să dea o dată limită clară. Politico clarifică faptul că data limită oferită de Comisie a fost „sfârşitul verii”, aşa că datele au fost calculate pe baza datei de 22 septembrie, ziua echinocţiului de toamnă.

Niciuna dintre ţările Uniunii Europene nu e prea aproape de a atinge obiectivul stabilit de Comisie

La viteza actuală de vaccinare, obiectivul asumat de Uniunea Europeană ar urma să fie atins abia în martie 2024. La extremă se află Bulgaria, unde obiectivul este chiar mai departe – abia în 2040 – ţara ar trebui să îşi mărească viteza de vaccinare de 29 de ori pentru a putea atinge obiectivul asumat. Letonia ar trebui să accelereze de 17 ori, Italia de 10 ori, iar Ungaria de 9 ori.

În acest moment, cea mai eficientă campanie de vaccinare din Uniunea Europeană se desfăşoară în Malta, care ar putea să atingă obiectivul Comisiei dacă îşi dublează numărul de doze administrate zilnic.

Pe de altă parte, Regatul Unit, care a părăsit deja blocul european şi care a început vaccinarea ceva mai devreme, la începutul lunii decembrie, ar urma să termine de vaccinat 83% dintre adulţi până la 22 septembrie, dacă menţine acelaşi ritm.

România este pe locul 2 la numărul de vaccinări în Uniunea Europeană

România este fruntaşă la vaccinări în UE, fiind pe locul 2, după Malta. Chiar şi aşa, conform calculelor celor de la Politico, ţara noastră ar urma să atingă obiectivul de 70% abia în decembrie 2022, dacă menţine acest ritm, iar pentru a ajunge la data limită, ar trebui să crească rata vaccinărilor zilnice de trei ori. Menţinând ritmul actual, însă, în 22 septembrie România ar urma să vaccineze doar 26% din populaţia adultă. 

Deşi cu mult sub pragul aşteptat, ţara noastră s-ar descurca considerabil mai bine decât aproape toate celelalte ţări din UE. Prin comparaţie, Bulgaria ar reuşi să vaccineze doar 3% din populaţia adultă, în timp ce ţări precum Polonia sau Olanda ar ajunge la o rată de vaccinare de 15%, respectiv 10%. 

Vaccinarea, încetinită de mai mulţi factori

O serie de factori determină viteza campaniilor de vaccinare din diferitele ţări europene, iar unul dintre cei mai importanţi este numărul de doze necesare. În prezent, şi vaccinurile folosite în Europa trebuie administrate în două doze.

Astfel, principalele provocări ţin de logistică, de cantitatea disponibilă de vaccinuri, de transportarea şi de depozitarea acesteia. Aceste constrângeri se vor mai reduce în timp, însă, în timp ce mai multe seruri vor fi aprobate. Agenţia Medicamentului Europeană ar urma să recomande la finalul lunii ianuarie aprobarea şi vaccinului produs de AstraZeneca, un ser mai ieftin şi mai uşor de transportat decât cele produse de Pfizer/BioNTech şi Moderna.

Un alt factor este reprezentat de etapizarea campaniilor de vaccinare. Majoritatea ţărilor au vaccinat mai întâi personalul medical, urmat de persoanele din categorii de risc, urmând ca abia în etapa a treia să aibă loc vaccinarea populaţiei generale. În momentul în care majoritatea ţărilor vor fi intrat în etapa a III-a este de aşteptat ca viteza cu care oamenii sunt vaccinaţi să crească semnificativ.

Apoi se pune problema dacă unele ţări vor adopta exemplu controversat al Marii Britanii şi Danemarcei care au amânat a doua doză pentru majoritatea celor vaccinaţi pentru a putea vaccina mai multe persoane mai repede.

Pe măsură ce campaniile de vaccinare se derulează, iar unii dintre aceşti factori vor fi neutralizaţi, este posibil ca lucrurile să se schimbe iar ordinea în tabel să se schimbe şi ea.