EXTERN

Peste 300 de persoane au fost arestate în SUA la un protest faţă de judecătorul Kavanaugh

post-img

Poliţia Capitoliului a arestat joi 302 persoane care protestau în clădiri ale Senatului american faţă de o eventuală confirmare la Curtea Supremă a judecătorului Brett Kavanaugh, acuzat de agresiune sexuală, transmite EFE.

Dintre acestea, conform poliţiei, 293 de persoane au fost reţinute pentru că au manifestat ilegal.

Printre cei reţinuţi s-au aflat şi actriţa Amy Schumer şi modelul Emily Ratajkowski.

Kavanaugh a fost acuzat public de agresiune sexuală de trei femei, printre care şi Christine Blasey Ford, care a depus mărturie în acest sens săptămâna trecută în faţa Comisiei Juridice din Senat.

Procesul de confirmare al lui Kavanaugh, care este candidatul propus de preşedintele Donald Trump, s-ar putea finaliza sâmbătă când este programat votul final în plenul Senatului, cameră în care republicanii deţin majoritatea, cu 51 din 100 de mandate.

Potrivit AFP, mii de manifestanţi s-au adunat joi la Washington, pe colina Capitoliului, purtând pancarte cu mesaje precum „Nu trădaţi femeile, votaţi „nu”!”.

Pe de altă parte, Brett Kavanaugh, într-un editorial ce urmează să apară în ediţia printată de vineri a Wall Street Journal, se prezintă ca un „judecător independent, imparţial” şi recunoaşte că a fost „poate prea emoţionat” la audierea din Senat de săptămâna trecută.

„Am spus lucruri pe care n-ar fi trebuit să le spun. Sper că toată lumea poate înţelege că am fost acolo ca fiu, soţ şi tată”, s-a justificat el, în ceea ce AFP consideră a fi un demers extrem de rar pentru un candidat la Curtea Supremă.

Şeful comisiei juridice a Senatului american, republicanul Chuck Grassley, a dat asigurări joi că în raportul FBI referitor la judecătorul Brett Kavanaugh „nu există nimic” care să confirme acuzaţiile de agresiune sexuală aduse candidatului nominalizat de preşedintele Donald Trump pentru Curtea Supremă.

Chuck Grassley şi-a confirmat intenţia de a vota pentru validarea judecătorului Kavanaugh, un conservator în vârstă de 53 de ani, şi le-a cerut colegilor săi să „şteargă noroiul” aruncat asupra magistratului şi să-i examineze candidatura cu „ochi limpezi”.

„Este un moment foarte important pentru ţara noastră. Sunt în joc respectul faţă de reguli, simţul justiţiei şi bunul simţ”, a scris pe Twitter preşedintele Donald Trump, denunţând manevrele „obstrucţioniste” ale democraţilor.

„Este a şaptea oară când FBI îl anchetează pe judecătorul Kavanaugh, dacă ar fi fost de 100 de ori, tot n-ar fi fost suficient” pentru ei, a adăugat Trump.

În schimb, senatorul democrat Ed Markey a fost de părere că ancheta nu a servit decât la „îngroparea” cazului, remarcând numărul mic de persoane interogate de poliţia federală, care nu i-a audiat nici măcar pe judecător şi pe principala sa acuzatoare, Christine Blasey Ford.

Sub o presiune crescândă chiar în rândul taberei republicane, preşedintele american Donald Trump a ordonat vinerea trecută deschiderea unei anchete a FBI asupra candidatului său pentru Curtea Supremă, acuzat de agresiuni sexuale, amânând astfel votul foarte aşteptat din Senatul american privind confirmarea lui Brett Kavanaugh.

Democraţii cereau de mai multe zile o anchetă a FBI asupra acuzaţiilor lui Christine Blasey Ford, 51 de ani, care afirmă că Brett Kavanaugh a încercat să o violeze pe vremea când amândoi erau liceeni.

Mărturia sa în faţa senatorilor din Comisia Juridică i-a emoţionat pe mulţi americani, alţii fiind de partea judecătorului, într-o ţară profund polarizată, notează AFP. Brett Kavanaugh a negat categoric, în faţa aceloraşi senatori, toate acuzaţiile ce-l vizau.

Vinerea trecută, Kavanaugh a primit undă verde în Comisia Juridică, 11 senatori republicani votând în favoarea confirmării sale, iar 10 democraţi s-au pronunţat împotrivă. Dar înainte de a vota „da”, republicanul Jeff Flake a cerut deschiderea unei anchete.

Miza este crucială, apreciază AFP. Sub tirul mai multor acuzaţii de agresiune sexuală, dar perceput totodată ca profund ancorat la dreapta, Brett Kavanaugh ar putea înclina către latura conservatoare instanţa supremă, ai cărei judecători sunt numiţi pe viaţă.

Senatul are ultimul cuvânt asupra nominalizărilor preşedintelui pentru această instanţă - arbitru al celor mai spinoase probleme din societate, precum dreptul la avort, căsătoria homosexuală sau controlul armelor de foc, transmite Agerpres.