Peste 80% dintre europeni sunt conectaţi la internet şi numărul acestora creşte în continuare. Creşte, însă, şi numărul atacurilor cibernetice. Parlamentul abordează această provocare.
Până în 2020, majoritatea interacţiunilor digitale se vor efectua fără interacţiunea umană, comunicarea fiind directă, între două dispozitive electronice. În acelaşi timp, activităţile infractorilor cibernetici iau amploare şi devin din ce în ce mai sofisticate. Nici guvernele, nici industria în sine nu pot lupta separat pentru a asigura un nivel înalt de securitate cibernetică în UE.
Astăzi, Parlamentul European votează actul privind securitatea cibernetică pentru a îmbunătăţi reacţia europeană la numărul de ameninţări informatice în creştere, prin consolidarea Agenţiei Europene pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor (ENISA) şi prin crearea unui cadru comun de certificare a securităţii cibernetice.
„Noi ne-am dorit să abordăm în special două subiecte. Prima problemă se referă la creşterea atacurilor împotriva infrastructurii noastre critice, din aspectele vieţii de zi cu zi - electricitate, comunicare, apă, ş.a.m.d. A doua problemă se referă la creşterea internetului lucrurilor şi neîncrederea utilizatorilor în ceea ce priveşte siguranţa şi intimitatea dispozitivelor lor”, a spus parlamentara responsabilă cu dosarul, Angelika Niebler (Partidul Popular European, Germania).
Agenţia Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică va obţine mai multe resurse umane şi financiare pentru a consolida cooperarea dintre statele membre în ceea ce priveşte securitatea cibernetică. Echipamentele IT vor fi standardizate la nivel european. Certificarea iniţială este voluntară. Comisia Europeană va evalua în ce măsură schema trebuie să devină obligatorie până în 2023.
Mai mult decât atât, informarea mai bună a utilizatorilor ar creşte protecţia individuală în viaţa cotidiană. Conform unui sondaj recent efectuat de Eurobarometru, 87% dintre europeni consideră criminalitatea informatică o provocare majoră pentru securitatea internă a Uniunii Europene şi sunt preocupaţi de faptul că ar putea deveni victime ale atacurilor cibernetice. Cu ajutorul noilor reguli, utilizatorii vor beneficia de recomandări privind configuraţiile sigure, întreţinerea dispozitivelor, disponibilitatea şi durata actualizărilor, precum şi vulnerabilităţile existente.
„Atacul cibernetic din 2017, numit WannaCry, care a blocat mai mult de 200.000 de sisteme informatice din Europa în acelaşi timp, a arătat că avem nevoie de acţiuni din partea Uniunii pentru a creşte securitatea cibernetică. Temelia este pusă acum prin actul de securitate cibernetică. Europa ar putea deveni curând o forţă majoră în securitatea informatică”, a spus doamna Niebler.
