Ucraina are “dreptul de a se apăra”, iar dacă Rusia decide să recurgă la forţă, ea va avea “un cost semnificativ de plătit”, a avertizat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în ajunul unei reuniuni a Comisiei NATO – Ucraina, care se desfăşoară concomitent cu dialogul ruso-american de la Geneva privind stabilitatea strategică şi garanţiile de securitate solicitate de Moscova la finele anului trecut, întruniri diplomatice care deschid o săptămână crucială pentru securitatea europeană.
Jens Stoltenberg a întâmpinat-o luni, la sediul NATO, pe Olga Ştefania, viceprim-ministrului ucrainean pentru integrare europeană şi euroatlantică, Olga Ştefania, pentru o reuniune a Comisiei NATO-Ucraina, axată pe continuarea consolidării militare a Rusiei, relatează CaleaEuropeană.ro.
Descriind Ucraina drept “un partener valoros şi de lungă durată” cu dreptul de a-şi alege propria cale, secretarul general a menţionat că reuniunea marchează “începutul unei săptămâni importante pentru securitatea europeană”, care include o reuniune a Consiliului NATO-Rusia la 12 ianuarie, discuţii bilaterale între Statele Unite şi Rusia la Geneva şi o reuniune a OSCE la Viena, informează Alianţa Nord-Atlantică.
Stoltenberg a calificat Comisia NATO-Ucraina drept o oportunitate de a face schimb de evaluări privind situaţia, de a exprima sprijinul ferm al aliaţilor pentru Ucraina şi de a se coordona înainte de angajamentele diplomatice cu Moscova. Organizarea acestei reuniuni înaintea Consiliului NATO-Rusia a fost decisă cu sprijinul preşedintelui SUA Joe Biden.
“Noi trebuie să ajungem la o rezolvare politică, să evităm un conflict armat. Dar trebuie să fim pregătiţi pentru cazul în care Rusia, din nou, ar alege să utilizeze forţa armată, ar alege confruntarea în locul cooperării. Aşadar, trebuie să transmitem un mesaj foarte clar Rusiei că suntem uniţi şi că vor exista costuri severe“, a declarat şeful alianţei nord-atlantice înaintea reuniunii Comisiei NATO-Ucraina.
Negocierile în materie de securitate între Rusia şi Occident nu vor rezolva toate problemele săptămâna aceasta, dar ar putea asigura o cale pentru evitarea conflictelor, a apreciat totodată secretarul general al NATO, citat de Reuters, în ziua în care la Geneva a debutat o rundă de discuţii ruso-americane pe probleme de securitate, a treia astfel de reuniune diplomatică sub apanajul Dialogului pentru Stabilitate Strategică (SSD) după summitul dintre Joe Biden şi Vladimir Putin din 16 iunie 2021, dar prima piatră de încercare în tratativele dintre Washington şi Moscova în lumina noilor pretenţii ale Rusiei.
“Este posibil să încheiem acorduri cu Rusia“, nu a exclus Stoltenberg, însă a adăugat că nu crede “că ne putem aştepta ca aceste întâlniri să rezolve toate problemele”, referindu-se la negocierile ruso-americane de luni de la Geneva, la reuniunea Consiliului NATO-Rusia de miercuri şi discuţiile programate pentru joi în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Atât reuniunea Consiliului NATO-Rusia, cât şi întrunirea din cadrul OSCE, vor avea rolul de a-i include şi pe europeni în tratative, după ce SUA, aliaţii europeni şi Uniunea Europeană şi-au armonizat poziţiile şi şi-au ranforsat unitatea în cadrul unei videoconferinţe extraordinare a miniştrilor de externe din NATO şi în cursul unei convorbiri telefonice între şeful diplomaţiei americane şi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate. Un moment separat de consultări a avut loc şi între SUA, România, Polonia şi ceilalţi aliaţi de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniştrilor de externe ai formatului Bucureşti 9 cu secretarul de stat american.
Pe fondul creşterii tensiunilor geopolitice din cauza Ucrainei, Rusia a prezentat recent Statelor Unite şi NATO două proiecte de tratate care prezintă un set de “garanţii de securitate” pe care Kremlinul le cere, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO şi un angajament din partea Alianţei de a nu desfăşura trupe suplimentare în ţări în care nu erau deja prezente forţe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă, România şi statele baltice, care sunt toate membre NATO.
Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecinţe grave pentru Rusia, a avertizat duminică Josep Borrell, care a afirmat, totodată, că Uniunea Europeană se coordonează îndeaproape cu partenerii transatlantici şi a denunţat abordarea “sferelor de influenţă”.
Avertismente au venit şi din partea SUA, în ajunul dialogului de la Geneva, Washington-ul arătându-se pregătit să asculte ”preocupările” de securitate ale Rusiei, dar afirmând că nu va face compromisuri cu privire la ”libertatea ţărilor suverane de a-şi alege propriile alianţe”.
