Potrivit Institutului Statisticii de Stat din Rusia – Rosstat – creşterea PIB-ului în Rusia a atins în anul 2018 un nivel record de 2,3%. Cifrele anunţate de Rosstat i-au luat pe neaşteptate până şi pe cei mai optimişti economişti, care prognozau o creştere economică de maxim 1,8%. Unii susţin că aceste realizări sunt menite să crească ”moralul populaţiei”, experţii ezitând să aleagă între expresii precum „fake news” şi „fantezie”, scrie corespondentul Le Figaro de la Moscova.
„Cei mai indulgenţi vorbesc despre o simplă manipulare tehnică, urmare a includerii neaşteptate în calculele Rosstat a investiţiilor legate de construirea unei rafinarii uriaşe în Peninsula Yamal din Arctica”, se afirmă în articol.
„Am fost cu toţii surprinşi de aceste cifre, ştiiam că construcţia Podului Crimeei şi a stadioanelor pentru Cupa Mondială au avut un impact pozitiv asupra creşterii economice, dar nu ne-am gândit la Yamal”, a declarat Natalia Orlova, economist-şef al Alfa Bank.
„Rosstat a trebuit să se grăbească şi sa puna întregul proiect de gaze în sectorul construcţiilor, dar în viitor ar putea să-l plaseze în sectorul de transport. În esenţă, aceasta este o discuţie tehnică”, suţine Orlova.
Doi foşti oficiali de rang înalt nu sunt la fel de infulgenţi cu aceasta manipulare comisa de ministrul dezvoltării economice din Rusia, Maxim Oreşkin. Astfel, Kirill Tremasov, fost asistent al său în fruntea Departamentului de prognoză macroeconomică, a calificat sec situaţia drept: ”barbarie totală”.
Al doilea, fost ministru adjunct al dezvoltării economice, Andrei Klepaci, refuză să „aibă încredere” în Rosstat. „E prea devreme pentru veselie. Iniţial, cu un an în urmă, am estimat că creşterea PIB-ului în 2018 va fi de 1,5%, iar estimările mele arată că cifrele se confirma”, spune actualul economist-şef al VEB Bank.
Fostul şef de la Rosstat, Alexander Surinov, a amintit cu aceasta ocazie vechea gluma a statisticienilor:”Există trei tipuri de minciuni: minciuni, minciuni sfruntate şi statistici”.
În perioada sovietică, cifrele false din statistica erau denumite „post-scriptumuri”, spune Andrei Movcian, directorul programului de politică economică al Centrului Carnegie de la Moscova. „Sistemul devine birocratic şi instituţia ofera statistica pe care regmul vrea s-o auda, nu cea care corespunde adevărului”, subliniază el.
În opinia sa, cei mai controversaţi indicatori ai statisticii oficiale sunt nivelurile inflaţiei şi a puterii de cumpărare. Şi această tendinţă se va înrăutăţi, probabil, mai ales că Vladimir Putin a stabilit un obiectiv pentru ca Rusia să devină „a cincea economie din lume”, cu o creştere structurală de peste 4%.
„Acest lucru este suficient pentru a activa toata bogăţia imaginaţiei de care sunt in stare statisticienii ruşi”, conchide publicatia.
