La un an după atacul violent de la Capitoliu, americanii îşi fac griji pentru democraţie, iar sondajele arată că aproape o treime dintre ei consideră că folosirea forţei poate fi uneori justificată pentru apărarea unor idei. 

Anul 2021 va fi amintit pentru un eveniment fără precedent în istoria SUA: asaltul din 6 ianuarie asupra Capitoliului de către susţinătorii preşedintelui Donald Trump în încercarea de a bloca certificarea rezultatelor alegerilor din 2020.

Insurecţia nu a reprezentat un atac asupra unei clădiri, ci asupra Congresului însuşi. Membrii săi erau în şedinţă şi au fost nevoiţi să oprească lucrările şi să suspende procedura formală de vot. Unii dintre ei s-au ascuns sub scaune, alţii prin birouri, iar iar clădirea a fost evacuată de urgenţă, notează publicaţia The Conservation. 

Cinci persoane au murit în timpul revoltei şi imediat după aceasta, iar sute au fost ulterior acuzate de crime federale. În luna iulie evenimentele din 6 ianuarie au început să fie investigate de un comitet bipartizan al Camerei Reprezentanţilor, însărcinat să investigheze „una dintre cele mai negre zile ale democraţiei americane”.

A fost scena multor violenţe în trecut, nu a fost niciodată atacat la această amploare de cetăţenii americani încurajaţi de un preşedinte care încearca să răstoarne rezultatul legal şi legitim al alegerilor prezidenţiale. Dincolo de întrebarea dacă a echivalat cu o tentativă de lovitură de stat, atacul violent din 6 ianuarie a fost cu siguranţă punctul culminant al unui proces îndelungat de subminare a instituţiilor democratice ale Americii.

După 6 ianuarie, s-ar fi putut spera că un astfel de eveniment îngrozitor va uni ţara şi că aleşii ambelor tabere, atât Republicani, cât şi Democraţi, îşi vor lăsa deoparte diviziunile în faţa unui astfel de atac asupra democraţiei SUA.

Cu toate acestea, la doar câteva ore după încheierea revoltelor, când Congresul s-a reunit din nou la Capitol Hill, majoritatea reprezentanţilor republicani şi mai mulţi senatori s-au opus certificării votului.

Şi chiar dacă liderii republicani, Kevin McCarthy în Camera Reprezentanţilor şi Mitch McConnell în Senat, au vorbit despre responsabilitatea morală a lui Donald Trump în atacul de la Capitoliu, ei au refuzat să susţină demiterea fostului preşedinte şi s-au opus comisiilor bipartizane care să investigheze evenimente.

În cele din urmă, doar zece republicani au votat pentru demiterea lui Trump din cauza evenimentelor din 6 ianuarie, iar şapte au votat pentru condamnarea sa. 

65 de milioane cred minciunile lui Donald Trump

Motivul acestei reticenţe de a-l trage la răspundere pe fostul preşedinte poate fi acela că majoritatea alegătorilor republicani pare să fi acceptat marea minciună a lui Donald Trump, o credinţă împărtăşită acum de aproximativ 65 de milioane de americani şi care persistă de mai bine de un an.

De altfel, 9% dintre americani, adică aproape 23 de milioane de americani, chiar cred chiar că folosirea violenţei este justificată. 

Sprijinul american pentru teoriile conspiraţiei şi rebeliunea armată nu este nou, doar că pur şi simplu nu credea nimeni în el înainte de insurecţia de la Capitoliu.

Teoriile conspiraţiei despre alegerile prezidenţiale din 2020 şi ciudatul univers alternativ al QAnon au contribuit la impulsionarea atacului. În anul care a trecut, o serie de studii şi analize au încercat să evalueze apetitul american pentru teoriile conspiraţiei şi probabilitatea unor violenţe, chiar şi a unui război civil. 

Totuşi, un sondaj din 2013 al Universităţii Fairleigh Dickinson din New Jersey despre controlul armelor sugera că aproape o treime dintre americanii chestionaţi, şi 44% dintre republicani, erau de acord la acea vreme că o rebeliune armată ar putea izbucni în curând şi ar fi necesară pentru a proteja libertăţile.

Comisie specială de anchetă

Pentru a stabili precis rolul său şi al celorlalte părţi implicate, Camera Reprezentanţilor, majoritar democrată, a înfiinţat o comisie specială de anchetă care, în ciuda lipsei de cooperare din partea apropiaţilor lui Trump, a realizat peste 300 de interviuri, colectând informaţii şi documente relevante.

În şase luni, „am descoperit lucruri care ne îngrijorează, oamenii au încercat să submineze integritatea democraţiei”, a declarat recent liderul Camerei, Bennie Thompson pentru ABC.

„Se pare că a existat un efort coordonat din partea unui număr de oameni pentru a sabota alegerile, posibil membrii ai executivului, ai Ministerului Apărării, din asociaţii, oameni foarte bogaţi sau personalităţi ale statului”, a adăugat acesta, promiţând că va transmite Justiţiei orice dovadă de acţiune ilegală.

Liz Cheney, una dintr puţinele femei republicane care au făcut parte din această comisie, l-a învinuit pe Donald Trump că a rămas tăcut pe tot parcursul atacului. „Ar fi putut să iasă la televizor să le transmită susţinătorilor să se oprească, le-ar fi putut spune să se retragă, să plece acasă. Nu a făcut-o. E greu de imaginat un mod mai grav de abandonare a responsabilităţii”, a declarat aceasta. 

Criză constituţională din SUA, alegerile intermediare din 2022 şi relansarea lui Donald Trump

Realitatea este că frauda electorală naţională masivă este aproape imposibilă tocmai pentru că alegerile sunt responsabilitatea statelor, ceea ce înseamnă că adevăratele probleme sunt la nivel local.

În 2022 vor avea loc alegeri intermediare, care le-ar putea oferi republicanilor o majoritate în Congres. În Senat, unde republicanii sunt deja reprezentaţi mai mult faţă de greutatea lor electorală reală, zece curse electorale vor determina următoarea majoritate. În cele din urmă, există posibilitatea reală ca după aceste alegeri, Congres să fie condus de o minoritate.

Dincolo de problemele controlului Congresului, aceste alegeri intermediare vor fi importante pentru noile legi adoptate la nivel de state sub pretextul „integrităţii alegerilor”.

În prezent, 19 state roşii (unde republicanii controlează atât legislativul, cât şi guvernatorul) au adoptat legi care fac votul mai dificil. În alte state cheie au fost sau sunt pe cale să fie adoptate legi despre care mulţi analişti spun că ar permite legislatorilor să ignore rezultatele alegerilor.

Toate acestea aspecte cresc posibilitatea unei crize constituţionale americane, care să ajungă în faţa unei Curţi Supreme puternic politizate.

De alegerile intermediare depinde şi candidatura lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din 2024. În prezent, 26% dintre americani doresc ca fostul locatar de la Casa Albă să candideze din nou în 2024. Însă acesta va intra în cursă numai dacă este sigur că poate câştiga. Sondajele americane arată că 44% dintre republicani doresc ca el să candideze la preşedinţie în 2024.

Chiar şi în prezent, Donald Trump şi aliaţii săi continuă să promoveze „marea minciună” că alegerile le-au fost furate, amplificând acuzaţiile false şi teoriile conspiraţiei, cu ajutorul aliaţilor din mass-media americană. „Insurecţia a avut loc pe 3 noiembrie, ziua alegerilor. Pe 6 ianuarie a fost protestul!” a scris Donald Trump într-o declaraţie lansată de grupul său de strângere de fonduri în octombrie.

Opoziţia faţă de vaccinuri în faţa unei pandemii globale şi credinţa oarbă în afirmaţiile dezminţire ale lui Trump despre alegerile prezidenţiale din 2020 au arătat cât de mult pot modela convingerile ideologice percepţia realităţii.

Preşedintele Joe Biden şi vicepreşedintele Kamala Harris voresc joi pentru a marca un an de la atacul din 6 ianuarie 2021. Două treimi dintre alegătorii lui Donald Trump continuă să creadă că democratul nu a fost ales în mod legitim şi că frauda a avut loc în timpul scrutinului din 2020, în conformitate cu discursul nefondat al predecesorul său, transmite Washington Post. 

Chiar înainte de asalt, republicanul s-a adresat personal susţinătorilor săi pentru a-i convinge că alegerile i-au fost „furate” şi i-a îndemnat să acţioneze violent. Aproximativ 60% dintre americani consideră, aşadar, că Donald Trump este în mare măsură responsabil pentru pătrunderea lor în clădirea Congresului.