Migraţia este una dintre problemele spinoase care vor fi dezbătute în prima parte a lucrărilor reuniunii şefilor de stat şi de guvern de la Bruxelles, liderii UE urmând să analizeze implementarea măsurilor de reducere a fluxului de refugiaţi de-a lungul rutei central-mediteraneene asumate conform Declaraţiei de la Malta, Cadrului de Parteneriat şi Planului de Acţiune Valletta, reformarea sistemului de azil la nivelul Uniunii Europene, inclusiv cu referire la principiile responsabilităţii şi solidarităţii europene comune.

De asemenea, Consiliul va evalua paşii adoptaţi pentru întărirea cooperării la nivelul Uniunii Europene privind apărarea şi securitatea externă. În context, vor fi puse în discuţie chestiunile economice relevante care vor fi dezbătute la viitorul summit G20, din 7-8 iulie 2017, de la Hamburg.

Precedenta reuniune la nivel de şefi de stat şi de guvern ai UE a avut loc la 29 aprilie 2017, la Bruxelles, prilej cu care au fost adoptate liniile directoare ale negocierilor privind Brexitul.

Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul Uniunii Europene. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.

Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul „concluziilor” adoptate în cadrul reuniunilor care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile sunt adoptate în general prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate cu unanimitate sau cu majoritate calificată.