„Europenii merită mai mult decât incertitudine şi obiective confuze. Ei merită intenţii clare, nu aproximări sau jumătăţi de măsură”, a susţinut miercuri, în discursul privind Starea Uniunii, Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

În discursul susţinut în plenul de la Strasbourg al Parlamentului European, Juncker a spus că politicienii europeni au multe de făcut până în data de 9 mai 2019, când liderii UE se vor reuni la summit-ul de la Sibiu.

„Summit-ul de la Sibiu este momentul în care trebuie să le oferim tuturor europenilor o perspectivă convingătoare pentru viitor”, a spus şeful Comisiei.

În acest scop, Juncker a enumerat câteva direcţii înspre care eforturile UE ar trebui să se concentreze:

Acordul de parteneriat economic UE-Japonia

UE ar trebui să ratifice Acordul de parteneriat dintre UE şi Japonia. UE şi Japonia formează împreună cea mai mare zonă de liber schimb din lume, cu aproape o treime din produsul intern brut mondial, iar acordul ar putea duce la o creştere a exporturilor anuale ale UE către Japonia cu 13,2% (sau 13,5 miliarde de euro).

Cadrul financiar multianual

Până la Summitul de la Sibiu, statele membre, Parlamentul European şi Comisia ar trebui să fi ajuns la un acord de principiu privind bugetul UE de după 2020. Comisia a făcut o propunere de buget în mai care a stârnit numeroase critici, dar Executivul european ar vrea ca până la finele mandatului său, după alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, negocierile privind bugetul pentru 2021-2027 să se încheie, o ţintă considerată extrem de ambiţioasă de mulţi observatori.

Deşi toate statele vor ca UE să dea mai mulţi bani pentru cercetare sau programele Erasmus, ţările membre recunosc că este nevoie ca blocul să aloce bani pentru apărare şi securitate, dimensiunea bugetului este încă o problemă spinoasă, dată fiind ieşirea Marii Britanii, care este acum un contributor net la bugetul UE.

Mai mult, Juncker a propus un nou parteneriat cu Africa, care prevede creşterea investiţiilor UE pe acest continent cu 23% în viitorul buget al UE.

Uniunea economică şi monetară

Juncker vrea un rol mai proeminent al euro pe scena finanţelor internaţionale. „Aceasta este a doua cea mai utilizată monedă de rezervă din lume, 60 de ţări legându-şi monedele de moneda euro într-un fel sau altul. Cu toate acestea, trebuie să facem mai mult pentru ca moneda noastră unică să îşi poată îndeplini în totalitate rolul pe scena internaţională”, a spus Juncker.

Pâna la sfârşitul anului, Comisia va prezenta noi măsuri pentru întărirea rolului euro pe pieţele mondiale. „Euro trebuie să devină faţa, dar şi instrumentul unei noi Europe, mai suverane”, a declarat Juncker. El a adăugat că acest lucru presupune mai întâi întărirea Uniunii Monetare, pentru care Comisia a anunţat deja anumite măsuri.

„Dar trebuie să mergem mai departe. Este absurd ca Europa să îşi plătească 80% din importurile de energie - în valoare de 300 de miliarde de euro pe an - în dolari americani, în condiţiile în care numai aproximativ 2% din importurile respective provin din Statele Unite. Este absurd ca firme europene să cumpere cu dolari avioane fabricate în Europa”, a spus şeful Comisiei.

O politică externă mai puternică

Uniunea Europeană ar trebui să îşi consolideze vizibil politica externă şi să devină un veritabil actor la nivel mondial. Ar trebui să poată, în mai mare măsură, să modeleze evenimentele mondiale şi să îşi asume responsabilităţile internaţionale, susţine Juncker.