Jean-Claude Juncker în faţa Parlamentului European, cu opt luni înainte de alegeri
Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Jean-Claude Juncker în faţa Parlamentului European, cu opt luni înainte de alegeri

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se va prezenta miercuri în Parlamentul European de la Strasbourg pentru a rosti ultimul său discurs cu privire la Starea Uniunii, despre care a spus că va fi un moment al bilanţurilor, nu ''un testament'', potrivit France Presse.

Acesta este cel mai important eveniment după vacanţa politică europeană: preşedintele executivului european, la fel ca în fiecare an în septembrie (din 2010), vine să prezinte bilanţul celor 12 luni scurse şi priorităţile pentru anul următor. Dar cu opt luni înainte de alegerile europene, momentul are o miză specială.

''Această legislatură a fost plină de noi provocări, în plus faţă de cele care existau deja'' la sosirea lui Juncker în 2014, apreciază Maria Joao Rodrigues, vicepreşedinta grupului social-democrat (centru-stânga) din PE. Veteranul politicii europene trebuie să răspundă, potrivit ei, la întrebarea crucială: ''Ce gen de Uniune ar trebui să fim?''

''Departe de noi termeni macabri precum cel de testament'', a explicat recent purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas. ''Pentru ultima linie dreaptă, suntem hotărâţi să urmăm o regulă de aur în politică: Când aveţi un mandat politic, începeţi în forţă şi veţi încheia în forţă!'', a adăugat el.

Chiar înainte de sfârşitul verii, preşedintele Juncker a lansat deja, într-un anunţ surprinzător, în cursul unui interviu de presă, o primă temă care ar trebui să demonstreze voinţa sa de a fi mai aproape de cetăţenii europeni: anularea obligativităţii de schimbare a orei.

Comisia s-a declarat pregătită să revină pas cu pas la marile angajamente pe care le-a anunţat atunci când a preluat mandatul în 2014. Şi să lupte până la capăt pentru ca un maxim de propuneri prezentate pe parcursul a cinci ani să fie negociate înainte de expirarea mandatului parlamentarilor în 2019.

Dar mandatul Comisiei Juncker, care se încheie oficial la 31 octombrie 2019, a fost marcat de apariţia unor noi crize şi provocări.

UE nu şi-a reformat încă normele cu privire la azil, depăşite de criza migraţiei din 2015.

Liderii europeni au convenit în iunie asupra unor noi strategii pentru a rezolva această problemă până acum nerezolvată, pe care Comisia trebuie să o pună în practică: accelerarea întoarcerii în ţările de origine a migranţilor care nu sunt eligibili pentru protecţie internaţională, aprofundarea relaţiilor cu Africa şi asistenţa pentru dezvoltare.

Pentru o mai bună supraveghere şi protejare a frontierelor sale externe, Comisia doreşte, de asemenea, să dezvolte agenţia europeană Frontex şi se aşteaptă un anunţ privind desfăşurarea a 10.000 de poliţişti de frontieră după 2020.

Migraţia face parte dintre problemele confiscate de mişcările populiste şi eurosceptice, a se citi anti-europene, care s-au consolidat în ultimii ani şi împotriva cărora Comisia Juncker a trebuit să îşi intensifice retorica, de la Ungaria la Italia.

Executivul european trebuie de asemenea să răspundă unei preocupări crescânde nu numai între liderii europeni, ci şi printre deputaţii europeni în vederea alegerilor preconizate pentru sfârşitul lunii mai 2019: dezinformarea pe internet şi reţelele sociale şi suspiciunile de manipulare care au avut un cuvânt de spus în numeroase alegeri majore.

Acest discurs va fi şi ultimul înainte de data anunţată privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, la 29 martie 2019.

Cu toate că Jean-Claude Juncker a încercat să lase gestionarea acestor discuţii pe seama negociatorului şef al UE, Michel Barnier, va fi dificil pentru el să eludeze subiectul în discursul privind Starea Uniunii, în timp ce cele două tabere se străduiesc să respecte calendarul de negocieri pe care şi l-au fixat.

Chiar dacă Comisia nu doreşte încă să facă un 'bilanţ' al mandatului său, europarlamentarii ar putea să facă totuşi unul înainte de începerea campaniei electorale.

''Vom compara angajamentele cu ceea ce s-a realizat de fapt'', a explicat Jan Krelina, purtător de cuvânt al grupului Conservatorilor şi Reformiştilor din Parlamentul European (ECR). 
Similare