Procurorii federali germani au acuzat joi un cetăţean rus de uciderea unui georgian anul trecut, la Berlin , crimă care susţin că a fost executată la comanda guvernului rus, ceea ce l-a determinat pe ministrul german de externe, Heiko Maas, să ameninţe Kremlinul cu sancţiuni, informează Deutsche Welle.
„Guvernul îşi rezervă în mod expres dreptul de a lua măsuri suplimentare în acest caz”, a declarat Maas joi, la Viena, caracterizând situaţia drept o „chestiune extrem de serioasă” şi spunând că este „indispensabil” ca acum să fie rezolvată în instanţă. De asemenea, demnitarul german a menţionat că ambasadorul rus a fost din nou invitat la ministerul de externe pentru o întâlnire, scrie Calea Europeană.
Relaţiile diplomatice dintre Germania şi Federaţia Rusă erau deja tensionate pe fondul dezvăluirilor privind un atac cibernetic care a vizat în 2015 Camera Deputaţilor şi biroul parlamentar al cancelarului Angela Merkel. Acest atac cibernetic, despre care există indicii puternice” că ar fi fost efectuat de un suspect pe atunci membru al serviciului rus de informaţii militare GRU, ar putea să ducă la sancţiuni din partea Uniunii Europene, avertiza la finele lunii mai Ministerul german de Externe.
În decembrie 2019, ministerul de externe a expulzat doi diplomaţi ruşi de la Berlin, invocând o lipsă de cooperare în ancheta cu privire la asasinarea în plină zi a unui georgian de 40 de ani, de origine cecenă, care luptase împotriva trupelor ruse din Cecenia şi a supravieţuit mai multor încercări anterioare de asasinat.
Procurorii au înaintat acuzaţii pentru omor şi încălcarea legii armelor împotriva unui cetăţean rus, pe care l-au identificat ca Vadim K., cunoscut sub aliasul de Viasim S. Potrivit acestora, forţe guvernamentale ruse ar fi fost în spatele crimei.
La un moment dat anul trecut, „agenţiile de stat ale guvernului central al Federaţiei Ruse” l-au însărcinat cu „lichidarea” victimei, au declarat procurorii într-un comunicat citat de Deutsche Welle, precizând că suspectul „a acceptat misiunea de ucidere din partea statului fie pentru că spera la o recompensă financiară, fie pentru că a împărtăşit motivele celor care l-au însărcinat să ucidă un adversar politic şi să se răzbune pentru participarea sa la conflicte anterioare cu Rusia.”
„Circumstanţele din spatele uciderii contractuale au fost legate de opoziţia victimei faţă de statul rus, de guvernele republicilor sale autonome Cecenia şi Ingushetia şi de guvernul pro-rus al Georgiei”, a mai declarat parchetul din Karlsruhe.
Relaţiile diplomatice dintre Germania şi Federaţia Rusă erau deja tensionate pe fondul dezvăluirilor privind un atac cibernetic care a vizat în 2015 Camera Deputaţilor şi biroul parlamentar al cancelarului Angela Merkel. Acest atac cibernetic, despre care există indicii puternice” că ar fi fost efectuat de un suspect pe atunci membru al serviciului rus de informaţii militare GRU, ar putea să ducă la sancţiuni din partea Uniunii Europene, avertiza la finele lunii mai Ministerul german de Externe.
În decembrie 2019, ministerul de externe a expulzat doi diplomaţi ruşi de la Berlin, invocând o lipsă de cooperare în ancheta cu privire la asasinarea în plină zi a unui georgian de 40 de ani, de origine cecenă, care luptase împotriva trupelor ruse din Cecenia şi a supravieţuit mai multor încercări anterioare de asasinat.
Procurorii au înaintat acuzaţii pentru omor şi încălcarea legii armelor împotriva unui cetăţean rus, pe care l-au identificat ca Vadim K., cunoscut sub aliasul de Viasim S. Potrivit acestora, forţe guvernamentale ruse ar fi fost în spatele crimei.
La un moment dat anul trecut, „agenţiile de stat ale guvernului central al Federaţiei Ruse” l-au însărcinat cu „lichidarea” victimei, au declarat procurorii într-un comunicat citat de Deutsche Welle, precizând că suspectul „a acceptat misiunea de ucidere din partea statului fie pentru că spera la o recompensă financiară, fie pentru că a împărtăşit motivele celor care l-au însărcinat să ucidă un adversar politic şi să se răzbune pentru participarea sa la conflicte anterioare cu Rusia.”
„Circumstanţele din spatele uciderii contractuale au fost legate de opoziţia victimei faţă de statul rus, de guvernele republicilor sale autonome Cecenia şi Ingushetia şi de guvernul pro-rus al Georgiei”, a mai declarat parchetul din Karlsruhe.
