În cadrul unei intervenţii în franceză susţinute în faţa reporterilor, Beaune a precizat că UE-27 s-a obişnuit să lucreze şi să poarte discuţii aproape exclusiv în limba engleză. ”Va fi mai dificil pentru oameni să înţeleagă, după Brexit, de ce ne agăţăm de un soi de engleză stâlcită. Haideţi să ne obişnuim să vorbim din nou limbile noastre”, a menţionat ministrul francez al afacerilor europene, în ceea ce pare a fi o pledoarie pentru limba franceză, potrivit Politico Europe, scrie Calea Europeană.

Limba engleză este de mult timp limbă de lucru în instituţiile europene, cu atât mai mult după ultimul val de extindere care venit cu oficiali şi diplomaţi din Centrul şi Estul Europei ce au studiat mai curând limba lui Shakeaspeare decât cea a lui Voltaire.

Cu toate acestea, mulţi se plâng că versiunea utilizată în bula de la Bruxelles a devenit un soi de limbă ”Globish”, plină de excentricităţi non-native.

Limba engleză a devenit atât de răspândită la Bruxelles încât mai multe instituţii au depus eforturi în spatele uşilor închise pentru a eficientiza costurile de traducere, acordând prioritate limbii engleze la întâlnirile unde franceza avea cândva exclusivitate.

Oficialii francezi până la cel mai înalt nivel au apărat utilizarea limbii lor în Uniunea Europeană.

Având în vedere că Regatul Unit a devenit o ţară terţă, în Uniunea Europeană mai sunt doar două ţări, destul de micuţe, Irlanda şi Malta, unde limba engleză este limbă oficială, folosită însă în paralel cu limba irlandeză şi cea malteză.

Franţa va deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene în prima jumătatea a anului 2022.

În acest sens, Parisul va pregăti ”iniţiative concrete” pentru a consolida limbile europene, printre acestea numărându-se formarea lingvistică şi asigurarea faptului că instituţiile UE sunt ”foarte vigilente” în ceea ce priveşte diversitatea lingvistică în procesele de recrutare.