Poliţia estonă estimează că bancherii au fost implicaţi în transferuri suspecte de bani şi de valori mobiliare, mai ales din Rusia, în valoare totală de peste 13 miliarde de dolari din 2011 şi până în 2016. Cifra este de aproape şapte ori mai mare decât se estima iniţial, scrie mold-street.com.

Potrivit Bloomberg, tranzacţiile au avut loc prin intermediul a patru scheme distincte care utilizează conturi nerezidente, inclusiv transferuri de acţiuni şi obligaţiuni ruse din 2012, în valoare de peste 7,3 miliarde de euro, a declarat Madis Reimand, şeful Unităţii de Informaţii Financiare a Poliţiei.

Conturile companiilor din Marea Britanie au jucat „un rol semnificativ” în toate aceste operaţiuni, a spus el.

Aceste cifre denotă că alături de sistemul bancar din Letonia şi Republica Moldova, şi cel din Estonia a fost utilizat mult timp pentru transferul fondurilor ilegale ruseşti în Uniunea Europeană, inclusiv prin schema Laundromat din Republica Moldova.

Două dintre băncile din Estonia au fost închise în acest an în legătură cu spălarea banilor. În încercarea de a-şi salva reputaţia, Letonia şi Estonia iau în considerare confiscarea de active şi interzicerea utilizării companiilor proxy.

Şeful Unităţii de Informaţii Financiare a Poliţiei Estoniei a spus că nu există suficiente dovezi în acest moment pentru urmărire penală. În raportul său instituţia estonă declară că este „vital” să continue implementarea unui plan care să permită confiscarea bunurilor dubioase dacă nu se poate demonstra originea legală a acestora, inversând sarcina probei.

Problemele din Estonia şi Letonia, dar şi Lituania provoacă îngrijorări în Europa, toate trei ţări fiind membre ale zonei euro.

Trei din cele patru scheme folosite pentru spălarea de bani au fost descrise de OCCRP, RISE Moldova şi de alte 16 organizaţii media europene.

Problemele din Estonia vin după ce, în februarie, guvernatorul Băncii Centrale a Letoniei, Ilmars Rimsevics, a fost reţinut de Agenţia Anticorupţie a ţării, ceea ce a provocat noi îngrijorări privind sistemul financiar al unui stat membru al zonei euro. Ilmars Rimsevics era şi membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), din 2004.

Reţinerea guvernatorului vine după un raport al Trezoreriei SUA referitor la „spălare de bani instituţionalizată” la a treia mare bancă din Letonia, ABLV, inclusiv tranzacţii care aveau legătură cu Coreea de Nord.

La finele lunii februarie ABLV a dat faliment. Banca a fost implicată direct în schema prin care din sistemul bancar din Republica Moldova a dispărut miliardul, pentru care în 2016 a fost sancţionată cu o amendă de peste trei milioane de euro.