Ultimul Consiliu European al anului, de la Bruxelles, s-a desfăşurat într-o atmosferă de incertitudine şi tensiune. Agenda de mediu şi bugetul multianual, principalele teme de discuţie ale şefilor de state şi guverne, au stârnit nemulţumiri şi contestări. Amănunte, în corespondenţa de la Lucian Pîrvoiu.
Principalele dezacorduri au fost generate de proiectul de buget multianual propus de preşedinţia finlandeză a Consiliului Uniunii, care prevede diminuarea alocărilor bugetare pentru politica de coeziune şi cea agricolă. Cum acestea reprezintă un motor de dezvoltare pentru ţările din est, actuala propunere de cadru financiar multianual este de neacceptat pentru acestea.
Problema urmează să fie tranşată de către preşedinţia croată a Consiliului, care începe în ianuarie. Aceasta va urmări împreună cu preşedintele Charles Michel o alocare cât mai echitabilă a bugetului pentru perioada 2021-2027.
Un alt motiv de neînţelegere pentru liderii europeni este obiectivul ambiţios al Comisiei von der Leyen de eliminare cu totul a emisiilor de carbon până în 2050. Multe din ţările membre, printre care şi România, îşi bazează dezvoltarea pe energia fosilă şi cer compensaţii financiare pentru renunţarea la aceasta.
Comisia este gata să pună la bătaie 100 de miliarde de euro pentru acest obiectiv, însă suma s-ar putea dovedi insuficientă.
