CNN scrie că la televiziunea de stat din Moscova sunt prezentate videoclipuri şi imagini cu soldaţi şi tancuri, sârmă ghimpată şi lunetişti, care se antrenează pentru război. Însă acestea nu sunt forţele Rusiei, cele care sunt pregătite pentru atac, ci cele ale NATO.

În peisajul media alternativ din Rusia, creat de regimul de la Kremlin, forţele NATO duc la îndeplinire un plan care este în lucru de ani de zile: încercuirea Rusiei, răsturnarea de la putere a preşedintelui Vladimir Putin şi preluarea controlului asupra resurselor energetice ale Federaţiei Ruse. 

Narativul propagandei de la Kremlin: SUA controlează Ucraina şi Europa ca pe nişte „păpuşi”

Din punctul de vedere al Moscovei, repetat în aproape fiecare emisiune de ştiri şi şi talk-show-ul politic, Ucraina este un stat eşuat şi etichetat ca „marionetă”, care este controlat în întregime de Statele Unite, catalogate drept „păpuşarul suprem”.

De asemenea, propaganda rusă prezintă Europa ca fiind „o colecţie slabă şi divizată de căţeluşi de companie, care primesc comenzi de la Washington”.  „Chiar şi SUA, pe cât de ameninţătoare vor să pară, sunt şi ele slabe şi divizate, sfâşiate de diviziunea politică şi tulburările rasiale din societatea americană”, este unul din celălalte narative ale propagandei Kremlinului.

Una din întrebările pe care o tot repetă agenţii de propagandă este: „Cum pot aceste puteri să reprezinte o ameninţare şi să fie slabe în acelaşi timp?” Propaganda rusă încearcă astfel, nu să-i facă pe telespectatori să se gândească la lucruri complicate, ci încearcă, mai degrabă, să le crească tensiunea arterială, accentuându-le stare de frică. 

Cum acţionează propaganda rusă la televizor

Principala emisiune politică de ştiri a televiziunii de stat ruse, „Vesti Nedeli” (ştirile săptămânii), a început duminică cu prezentatorul Dmitri Kiselyov, spunând: „În loc de răspunsuri la iniţiativele paşnice ale Kremlinului, Occidentul ne îngroapă în acuzaţii şi ne supun unor noi ameninţări”.

Orice indiciu de dezacord între Europa şi SUA sau NATO este o ştire principală în Rusia, iar una dintre poveştile care au ocupat mult spaţiu în emisiunea lui Kiselyov a fost cea legată de comentariile fostului şeful al marinei militare din Germania, Kay-Achim Schönbach, care a fost surprins într-o înregistrare video, în timp ce afirma că preşedintele rus Vladimir Putin trebuie tratat „cu respect” şi că Ucraina nu va recupera niciodată Crimeea de la ruşi. Emisiunea s-a încheiat cu comentarii legate de faptul că Kay-Achim Schönbach a fost forţat să demisioneze.

Kay-Achim Schoenbach şi-a cerut scuze după apariţia înregistrării video, iar Ministerul german al Apărării s-a delimitat de afirmaţiile viceamiralului şi a precizat că ele nu reprezintă poziţia oficială a guvernului de la Berlin.

Totodată, un alt exemplu al propagandei ruse este ceea ce a făcut timp de câteva săptămâni canalul de televiziune News Front, pe care Departamentul de Stat al SUA l-a numit un punct de dezinformare cu legături cu serviciile de informaţii din Rusia. Acesta a difuzat un video în care Vladimir Putin spunea că evenimentele din estul Ucrainei „seamănă cu genocidul”. Ulterior, pe 13 decembrie, News Front a publicat un articol care sublinia că „Statele Unite nu consideră masacrele ca fiind un genocid”.

De asemenea, la televiziunea de stată din Rusia au fost modificate hărţile prezentate în mass-media occidentală, care arată Ucraina înconjurată din trei părţi de trupe ruseşti. Pe televiziunea de stat din Rusia au fost difuzate hărţi trucate, care prezintă Belarusul, un aliat cheie al Moscovei, înconjurat de trupe militare ale NATO.

În acelaşi timp, televiziunea rusă a început să redifuzeze, cu traducere, comentariile prezentatorului american de televiziune de la Fox News, Tucker Carlson, ale cărui declaraţii anti-NATO, anti-SUA şi poziţiile împotriva preşedintelui Joe Biden se aliniază perfect cu linia de propagandă a Kremlinului. 

Potrivit cercetărilor sociologice făcute de Levanda Center din Moscova, o organizaţie neguvernamentală de cercetare sociologică, telespectatorii nu analizează ştirile şi nu verifică ce aud de la gazdele emisiunilor TV, ceea ce face ca propaganda să îşi ating ţinta. 

Războiul cuvintelor purtat de Moscova pe reţelele sociale

Deşi Ucraina încă nu a fost atacată, există deja un război total al cuvintelor în spaţiul online şi mass-media rusă, în ceea ce priveşte ţara vecină. 

„În lunile de când a început acumularea de trupe ruseşti, Moscova şi armata sa online au reşapat vechile dezinformări potrivit cărora ucrainenii din vestul ţării sunt simpatizanţi ai nazismului, au acuzat în mod fals Statele Unite că pregătesc un atac chimic care va fi executat prin intermediari, arătând, totodată, că armata rusă a fost mutată la graniţele cu Ucraina pentru a proteja etnicii ruşi şi pentru a preveni acţiunile NATO”, potrivit experţilor consultaţi de The New York Times.

Potrivit oficialilor americani din domeniul informaţiilor, Rusia a produs un flux constant de dezinformare privind Ucraina încă din 2014, dar în decembrie 2021 şi ianuarie 2022 acest flux a fost intensificat, după ce Moscova a crescut presiunea asupra guvernului de la Kiev.

Firma britanică Logically, implicată în combaterea dezinformării, a urmărit conturile de pe reţelele sociale aliniate propagandei ruse, aşa cum ar fi cele ale Russia Today şi Sputnik, sau cele ale oficialilor ruşi. Postările şi articolele care îi acuză pe ucraineni că sunt neonazişti au crescut dramatic de la începutul lunii noiembrie, potrivit Logically, iar campania privind ameninţarea unui atac chimic orchestrat de Statele Unite a debutat pe 21 decembrie.

O mare parte din propagandă vizează publicul intern din Rusia, precum şi ucrainenii pro-ruşii, a declarat Brian Murphy, vicepreşedintele pentru operaţiuni strategice la Logically. Dacă Rusia invadează Ucraina, a spus acesta, vrea să se asigure că are sprijinul vorbitorilor de limbă rusă din ţară, pentru a justifica eventuale pagube făcute de armata rusă.

„Au rămas foarte puţini apărători în Ucraina”, a mai adăugat Murphy, subliniind că „aceştia încearcă să consolideze sprijinul în regiunile ocupate de separatişti”. Însă propaganda rusă, avertizează Brian Murphy, poate trece cu uşurinţă dincolo de publicul vorbitor de limbă rusă.

Un oficial al serviciilor de informaţii americane a declarat pentru cotidianul New York Times că, deşi este puţin probabil ca Rusia să influenţeze prea mulţi oameni din Europa, mesajele sale găsesc totuşi urechi deschise în America de Sud şi Africa, inducând confuzie despre cine este responsabil de criza din Ucraina.

De asemenea, o notă informativă publicată săptămâna trecută de Departamentul de Stat arată că o mare parte a dezinformarii ruseşti repetă teme vechi, aşa cum ar fi portretizarea Rusiei ca victimă a acţiunilor SUA, înfăţişarea societăţilor occidentale ca fiind pe punctul de a se prăbuşi, deoarece s-au îndepărtat de valorile tradiţionale şi descriind Washingtonul drept susţinătorul revoluţiilor din regiune.

„La fel ca eforturile sale de a împărţi electoratul american în 2016, stârnind dezbateri despre rasism, arme şi alte probleme de diviziune, Rusia încearcă să crească polarizarea în Ucraina pentru a-i oferi un avantaj tactic”, a mai transmis cercetătorul Brian Murphy.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins declaraţiile guvernului SUA şi a acuzat Washingtonul de „isterie informaţională”, „minciuni” şi „falsuri”. 

„Tensiunile sunt exacerbate de anunţurile şi acţiunile concrete ale Statelor Unite şi NATO”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, despre desfăşurarea de noi forţe ale Alianţei în Europa de Est, înainte de a spune că este „foarte mare” riscul unei ofensive a Kievului împotriva separatiştilor proruşi din estul Ucrainei

„Probabilitatea unui conflict militar în estul Ucrainei iniţiat de către partea ucraineană este mai mare ca niciodată”, susţine Peskov.

Majoritatea ruşilor de rând dau vina pe  SUA şi NATO pentru tensiunile de la graniţa cu Ucraina

Campania de dezinformare pare să aibă efect în rândul cetăţenilor ruşi. Un sondaj de opinie efectuat la începutul lunii decembrie de Levada Center din Moscova a arătat că jumătate dintre respondenţi au dat vina pe SUA şi NATO pentru tensiunile de la graniţa cu Ucraina, în timp ce doar 3% până la 4% au dat vina pe Rusia.

Sondajul a constatat că puţin mai mult de jumătate dintre ruşi cred că criza din Ucraina nu va escalada într-un război între Rusia şi Ucraina, iar mai mult de o treime (39%) au spus că ei cred că războiul este „inevitabil” sau „foarte probabil”. Totodată, un sfert dintre respondenţi au spus că este posibil un război între Rusia şi NATO.

Într-un alt sondaj al Levada Center din Moscova, de data asta efectuat la sfârşitul lunii decembrie, mai mult de jumătate dintre respondenţi (56%) au declarat că relaţiile dintre Rusia şi NATO s-au deteriorat serios. În plus, mai mult de jumătate dintre respondenţi ( 56%) spun că sunt îngrijoraţi că va avea loc un război mondial.

Potrivit unui focus grup condus de Riddle, un jurnal online despre afacerile ruseşti, mulţi cetăţeni ruşi cred că sunt atraşi într-un război de către Occident. „Rusia va trebui să răspundă. Suntem ciupiţi din toate părţile. Ne muşcă. Ce ar trebui să facem? Să cedăm?" a spus un respondent chestionat de Riddle.

Tot Levada Center precizează că ruşii sunt „obosiţi psihic” de subiectul legat de tensiunile din Ucraina. Cu siguranţă, peisajul mass-media din Rusia se schimbă, pe măsură ce o generaţie mai tânără este mai fidelă online în ceea ce priveşte obţinerea de informaţii. 

Majoritatea posturilor de ştiri alternative din Rusia au fost închise sau marginalizate, iar realitatea paralelă a Kremlinului continuă să domine spaţiile de emisie de la tv şi de la radio.

Larissa Doroşenko, cercetător la Universitatea Northeastern, a spus că tacticile ruseşti de dezinformare legate Ucraina au folosit atât poveşti falsificate, cât şi altele care erau adevărate, dar tangenţiale în ceea ce priveşte evenimentele actuale, pentru a distorsiona naraţiunile sau a ascunde intenţiile adevărate.

„Dacă poţi crea un inamic extern, toate aceste probleme legate de ceea ce se întâmplă cu societatea civică din Rusia nu mai sunt la fel de importante”, a adăugat aceasta.