Desfăşurată sub semnul unei lumi din ce în ce mai puţin occidentală şi a unui Occident aflat şi el pe calea dezoccidentalizării, aşa cum avertizează raportul anual al Conferinţei, ediţia cu numărul 56 a acestui forum se defăşoară între 14-16 februarie sub sinteza unui termen intraductibil mot a mot în limba română: ”Westlessness”, ceea ce semnifică un sentiment răspândit de nelinişte şi agitaţie în faţa unei incertitudini tot mai mari cu privire la viitorul şi destinul Occidentului, scrie caleaeuropeana.ro. 

Preşedintele Germaniei deschide lucrările Conferinţei: ”Să rămânem la convingerea că Occidentul este mai mult decât un punct de pe busolă”

Sub auspiciile preşedintelui Conferinţei, ambasadorul Wolfgang Ischinger, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier va deschide lucrările Conferinţei de Securitate de la München pornind de la o aserţiune proprie rostită anul trecut, la 1 septembrie 2019, cu prilejul marcării a 80 de ani de la debutul celui de-al Doilea Război Mondial: ”Să rămânem la convingerea că Occidentul este mai mult decât un punct de pe busolă”.

”Macroleon” pentru prima dată la Conferinţa de Securitate de la München: Europa va dispărea geopolitic dacă nu va învăţa limbajul puterii

Cu o prezenţă fără precedent la nivel de şefi de stat şi de guvern, precum şi de miniştri ai afacerilor externe şi apărării, ediţia din acest an a Conferinţei se distinge prin participarea în premieră a preşedintelui francez Emmanuel Macron, cel mai proeminent lider european.

Ideea occidentală a suferit una dintre cele mai puternice lovituri la finele anului trecut, când, cu câteva zile înainte de comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, preşedintele francez Emmanuel Macron enunţa celebra frază că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO”. Deşi auto-proclamat un apărător al valorilor occidentale şi condus de dorinţa unei Franţe puternice într-o Uniune Europeană autonomă, Macron afirma cu aceeaşi ocazie că şocurile de la începutul actualului secol al demonstrat că ”extinderea nelimitată a democraţiei” şi triumful Occidentului ca sistem universal de valori” nu sunt ”chiar aşa adevărate”. Pe acest fundal, preşedintele francez  a avertizat insistent că, dacă Europa nu va învăţa limbajul puterii, ”va dispărea geopolitic” sau îi va determina pe ceilalţi să-i determine soarta, sugerând în acelaşi timp că europenii trebuie să îşi regândească relaţiile cu Rusia şi reinvocând astfel conceptul unei ”Europe de la Lisabona la Vladivostok”.

Din galeria liderilor naţionali prezenţi la Conferinţă mai fac parte preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, premierul canadian Justin Trudeau, premierul olandez Mark Rutte, premierul norvegian Erna Solberg, premierul român Ludovic Orban sau cancelarul austriac Sebastian Kurz.

SUA, China şi Rusia reprezentate de miniştrii de externe. India, reprezentată în premieră de ministrul său de externe

Continuând în linia precedentelor ediţii în care erau prefigurate temerile unei rupturi epocale la nivel transatlantic şi destrămării ordinii internaţionale liberale prin intrarea în epoca unei competiţii strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eşalonul secund, Conferinţa de la München surprinde prezenţa SUA, Rusiei şi a Chinei la nivelul miniştrilor de externe: Mike Pompeo, Serghei Lavrov şi Wang Yi. 

La nivelul miniştrilor de externe mai sunt reprezentate şi Iranul, Germania, India, Irak sau România.

De asemenea, SUA, Germania, Canada şi România vor fi reprezentate şi la nivelul miniştrilor apărării.

Asemenea cutumei, din partea SUA va participa şi importantă delegaţie a Congresului american condusă de Nancy Pelosi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor.

România, reprezentată la Conferinţa de Securitate de la München de una dintre cele mai numeroase delegaţii: Premierul Ludovic Orban, invitat de onoare, va susţine un discurs privind viitorul UE

Asemenea Statelor Unite (la nivelul de secretar de stat, secretar al apărării, preşedinte al Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA), Germaniei (la nivel de preşedinte, ministru de externe, ministru al apărării, preşedinte al Parlamentului), România este reprezentată de una dintre cele mai numeroase delegaţii naţionale.

Premierul Ludovic Orban va reprezenta România la lucrările celei de-a 56-a ediţii a Conferinţei de Securitate de la München, care debutează vineri în capitala Bavariei, continuând astfel tradiţia ultimilor ani când ţara noastră a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, în anii 2016 şi 2019, dar şi la nivelul Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Apărării Naţionale în perioada 2018-2019.

Din delegaţia care îl însoţeşte la Munchen pe Ludovic Orban fac parte ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Ion Oprişor, alături de ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu.

Secretarul general al NATO şi fondatorul Facebook, printre participanţi. ”Comisia geopolitică” reprezentată de preşedinta ei, Ursula von der Leyen

La Conferinţa din acest an participă, în premieră, şi fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, compania fiind şi unul dintre sponsorii oficiali ai evenimentului.

Asemenea tradiţiei, NATO este reprezentată de secretarul general Jens Stoltenberg, iar alături de acesta se află şi secretarul general adjunct Mircea Geoană.

Din partea Uniunii Europene este anunţată prezenţa preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, a vicepreşedintelui Maros Sefcovic, precum şi a altor comisari europeni.

De altfel, dezbaterea privind direcţia strategică a Europei a prins viteză în 2019. Pe fondul creşterii competiţiei între marile puteri şi a riscului tot mai mare de a fi prinşi în acest foc, europenii dezbat fierbinte despre cum Europa se poate afirma ca un jucător global în sine. De la ”războiul comercial” dintre SUA şi China şi utilizarea de sancţiuni secundare de la Washington, la implicarea Chinei în infrastructura critică europeană, capacitatea Europei de a-şi proteja securitatea şi prosperitatea şi de a confitura o politică externă independentă cu mijloacele necesare este deja contestată pe diverse fronturi.

Toate acestea vin într-un moment în care Regatul Unit, una dintre ”puţinele greutăţi economice, diplomatice şi militare ale Uniunii Europene”, şi-a înfăptuit durerosul rămas bun de la Uniune, iar actualul preşedinte al Comisiei Europene şi-a intitulat echipa drept ”Comisia geopolitică”.

În ultimele cinci decenii, Conferinţa de Securitate de la München, aflată la cea de-a 56-a ediţie în 2020, a devenit o întâlnire esenţială anuală pentru comunitatea strategică internaţională. De la înfiinţarea sa în 1963 ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” (n.r – reuniune internaţională de apărare), MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluţionării paşnice a conflictelor şi a cooperării internaţionale şi dialogului. În plus, faţă de conferinţa emblematică anuală din februarie, MSC găzduieşte în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.