EXTERN

Cererile de azil în UE, în creştere pentru prima dată din 2015. Principalii solicitanţi provin din Siria, Afganistan şi Venezuela

post-img

Cererile de azil în Uniunea Europeană au crescut anul trecut pentru prima dată din 2015, de la declanşarea crizei migranţilor, în condiţiile în care creşterea nu a fost determinată în mare parte de migraţia neregulată, ci mai degrabă de solicitările venite din partea resortisanţilor din ţări terţe cu acces fără viză la Schengen, informează un raport al Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO).

Potrivit EASO, peste 714 000 de cereri au fost depuse în UE + (UE cu 28 de state membre + Norvegia şi Elveţia) în 2019, în creştere cu 13% faţă de 2018, când au fost înregistrate mai puţin de 635 000 de cereri. Astfel, este pentru prima dată din 2015 când au existat mai multe cereri decât anul precedent şi s-au produs în ciuda unei migraţii neregulate reduse către Uniunea Europeană, scrie Calea Europeană.

Primele trei ţări de origine ale solicitanţilor de azil au fost Siria (aproximativ 72 000), Afganistan (60 000) şi Venezuela (45 000). Afganii au solicitat azil în UE în număr mult mai mare decât cu un an în urmă, la fel ca şi venezuelenii, care au depus de două ori mai multe cereri (aproximativ 22 000 de cereri în 2018).

Creşterea a fost determinată preponderent de numărul mare de cereri depuse de solicitanţii care sunt scutiţi de cerinţele de viză la intrarea în Spaţiul Schengen, ceea ce explică de ce s-au înmulţit cererile de protecţie internaţională, dar au scăzut cazurile de trece ilegală a frontierei la frontiera externă a UE. Solicitanţii scutiţi de viză au venit în mare parte din America Latină şi au inclus, alături de venezuelani, resortisanţi din Columbia, El Salvador şi Honduras.

Rata de acordare a unei decizii pozitive în favoarea solicitanţilor de azil în UE + în 2019 a fost de 33%, ceea ce înseamnă că aproximativ una din trei decizii a fost pozitivă.

Sirienii (85%), yemeniţii (82%) şi eritreenii (81%) sunt principalii beneficiari, în timp ce rata de răspunsuri pozitive este în general extrem de scăzută pentru cetăţenii din ţări exceptate de la vize (1% pentru nord-macedoneni, 5% pentru venezueleni, 6% pentru albanezi).

O cerere din zece a fost introdusă de o persoană căreia i-a fost deja refuzată solicitarea.

La sfârşitul lunii noiembrie 2019, existau peste 900 000 de cazuri în aşteptarea unei decizii finale în UE + .