De câteva săptămâni, toate privirile sunt îndreptate către frontiera dintre Rusia şi Ucraina, acolo unde situaţia devine tot mai explozivă de la o zi la alta. Pe buzele tuturor stă întrebarea „va exista un război între Rusia şi Ucraina?” iar această temere creşte pe măsură ce Rusia se pregăteşte intens de un asemenea conflict armat. De la jumătatea lunii martie, Ucraina şi guvernele occidentale au avertizat că Rusia masează trupe în Crimeea şi în zona de conflict din estul ţării. Deşi încă nu se ştie care sunt intenţiile Moscovei, mobilizările de trupe ruseşti nu fac altceva decât să ridice suspiciuni privind o reaprindere a conflictului din Donbas şi chiar o intrare directă în război a Rusiei, arată o analiză BBC.
În ultimele zile, mai multe surse au raportat mari mişcări militare ruseşti către graniţa estică a Ucrainei şi în Crimeea, pe care forţele ruse au anexat-o de la Ucraina în martie 2014. Multe dintre aceste rapoarte au apărut pe Twitter, inclusiv relatări despre rachete de rază scurtă Iskander, relatează Digi24
Deşi îşi desfăşoară mobilizarea de trupe şi echipamente la frontiera cu Ucraina fără a se ascunde, Kremlinul nu a dat detalii despre unităţile implicate. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că deplasarea trupelor este o „afacere internă”, care nu ar trebui să preocupe pe nimeni. Unele trupe, inclusiv unităţi din Crimeea, au făcut exerciţii militare, însă Peskov a acuzat Ucraina de organizarea unor „provocări”.
Dacă iniţial autorităţile ucrainene raportaseră comasarea a 4.000 de militari ruşi în apropiere de frontieră, surse citate de BBC din cadrul serviciilor de informaţii ucrainene au arătat că forţele suplimentare sunt formate din 16 batalioane de până la 14.000 de soldaţi. În total, potrivit purtătoarei de cuvânt a administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Iulia Mendel, Rusia are acum peste 40.000 de soldaţi în apropierea frontierei estice a Ucrainei şi alţi 40.000 în Crimeea, şi numărul lor continuă să crească.
Se pregăteşte Rusia să invadeze Ucraina?
Potrivit analiştilor citaţi de BBC, Rusia ar putea pregăti o invazie, însă acest lucru este puţin probabil. Cu toate acestea, ar putea fi o invazie a „omuleţilor verzi”, aşa cum s-a întâmplat în 2014, când militari fără însemne de grad, supranumiţi „omuleţii verzi”, şi-au făcut apariţia în Crimeea, preluând controlul asupra peninsulei ucrainene. Rusia a negat orice implicare, dar la un an după evenimente, preşedintele Vladimir Putin a recunoscut, aproape cu mândrie, că „omuleţii verzi” erau, de fapt, militari ruşi din trupele speciale.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a numit noua mobilizare a Rusiei drept „nejustificată şi profund îngrijorătoare” şi a afirmat că aceasta este „cea mai mare masă de trupe ruseşti de la anexarea ilegală a Crimeei şi până acum”.
Ucraina, NATO şi statele occidentale spun că Rusia a deplasat, de asemenea, unităţi regulate şi armament în estul Ucrainei, în zonele controlate de separatişti. Kremlinul neagă acest lucru şi numeşte orice prezenţă rusă în regiune drept „voluntară”.
Relaţiile ruso-ucrainene şi situaţia din Donbas
Relaţiile ruso-ucrainene sunt acum cu siguranţă ostile, dar nu este un război complet, fiind înregistrate doar confruntări sporadice pe linia frontului Donbas, susţin analiştii.
De la URSS în 1991, trupele ruse au intervenit în conflicte în mai multe zone ale fostei Uniuni Sovietice, în special în Cecenia şi alte părţi ale Caucazului. În aprilie 2014, imediat după anexarea Crimeei de către Rusia, separatiştii pro-ruşi au ocupat o mare parte din regiunile Doneţk şi Luhansk din estul Ucrainei. Incursiunea a venit după luni de demonstraţii pro-occidentale în Kiev care l-au înlăturat din funcţie pe preşedintele pro-rus Viktor Ianukovici.
Cunoscută sub numele de Donbas, zona de conflict este în principal rusofonă, iar acum mulţi dintre rezidenţii săi au paşapoarte ruseşti. Preşedintele Putin spune că Rusia va apăra cetăţenii ruşi din străinătate, dacă se va vedea că sunt expuşi riscului.
Utilizarea de către Rusia a forţelor speciale GRU, a războiului cibernetic şi a propagandei în acest conflict şi în alte conflicte este cunoscută sub numele de „război hibrid” – care nu este un război activ, dar nici un conflict îngheţat precum în alte foste republici URSS.
Peste 13.000 de oameni au murit de la începutul conflictului în 2014. Ucraina spune că 26 dintre soldaţii săi au murit în Donbas doar în acest an, comparativ cu 50 în 2020 iar separatiştii au anunţat şi ei 20 de pierderi de vieţi în 2021.
Factorii care au dus la escaladarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina
În februarie 2012, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a impus sancţiuni pe numele lui Viktor Medvedchuk, un puternic oligarh ucrainean şi prieten al preşedintelui Putin. Ucraina a interzis, de asemenea, transmisiile a trei posturi TV pro-ruse.
Totodată, Acordul de pace de la Minsk convenit în 2015 este în continuare departe de a fi respectat. De exemplu, nu există încă aranjamente pentru alegeri monitorizate independent în regiunile separatiste.
În conflictele anterioare care au avut loc în ceea ce Moscova numeşte „imediata vecinătate”, Rusia a trimis trupe ca „menţinători de pace”, care în final au ajuns să rămână pentru mulţi ani. Este cazul regiunii Transnistria din Moldova sau Osetia de Sud din Georgia, iar dacă acest lucru va fi aplicat şi în Ucraina va aduce un control de lungă durată asupra regiunii.
Unii chiar speculează că Vladimir Putin vrea să-l testeze pe preşedintele american Joe Biden, care a adoptat o poziţie mai dură faţă de Rusia decât a avut-o predecesorul său, Donald Trump.
Totodată, Putin se confruntă acum cu două mari provocări: alegerile parlamentare ce vor avea loc în luna septembrie şi amplele proteste de susţinere a opozantului rus Alexei Navalnîi, care este închis în condiţii grele de detenţie.
Tocmai de aceea, scenariul în care Kremlinul „apără” ruşii din Ucraina ar putea atrage foarte mulţi alegători, iar Navalnîi ar putea fi, de asemenea, marginalizat dacă Kremlinul atrage fervoarea patriotică pe subiectul Ucrainei.
Poate Ucraina să se bazeze pe NATO?
Nu prin tratat, deoarece Ucraina nu este membră a NATO, însă cele două au legături strânse iar Ucraina a primit de mai multe ori arme occidentale, inclusiv rachete antitanc US Javelin. Asta înseamnă că Rusia este conştientă, sau cel puţin ar trebui să fie, de faptul că un conflict armat cu Ucraina ar duce la un ajutor militar occidental şi mai puternic pentru aceasta din urmă.
Preşedintele ucrainean Zelensky a cerut NATO să grăbească procesul de integrare a Ucrainei pe lista celor 30 de state membre, însă conflictul cu Rusia face ca acest lucru să fie dificil.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a cerut marţi Rusiei să-şi retragă trupele pe care le comasează la frontiera cu Ucraina şi a subliniat că Alianţa Nord-Atlantică, nu Moscova, este cea care va decide dacă Ucraina va deveni membră a organizaţiei.
„Le revine celor 30 de aliaţi din NATO să decidă când este pregătită Ucraina pentru a deveni membră. Nimeni altcineva nu are vreun drept de a încerca să intervină sau să interfereze în acest proces. Rusia încearcă acum să restabilească un fel de sferă de influenţă unde ea încearcă să decidă ce pot face vecinii”, a accentuat secretarul general al Alianţei.
De partea sa, şeful diplomaţiei ucrainene a insistat că NATO şi Occidentul trebuie să acţioneze rapid pentru a preveni o escaladare a violenţelor între Ucraina şi Rusia.
