Musulmanii rohingya din Myanmar sunt victimele unui “apartheid” într-o “închisoare sub cerul liber”, atrage atenţia Amnesty International, care a anchetat cauzele violenţelor ce au determinat peste 600.000 dintre aceştia să fugă în Bangladesh începând cu luna august.
Autorităţile din Myanmar ţin femeile rohingya, bărbaţii şi copiii într-un sistem de dezumanizare asemănător apartheidului. Drepturile lor sunt încălcate zilnic, iar represiunea asupra lor s-a intensificat în ultimii ani”, denunţă Anna Neistat, director de cercetări în cadrul Amnesty International.
“Campania violentă de epurare etnică dusă de forţele de securitate în cursul ultimelor trei luni nu este decât manifestarea extremă a acestei politici scandaloase”, subliniază Anna Neistat în raportul dat publicităţii pe 21 noiembrie.
Ancheta, derulată pe o perioadă de doi ani, arată că "autorităţile restricţionează aproape toate aspectele vieţii etnicilor rohingya şi îi supune unei vieţi de ghetou".
"Ei trebuie să lupte pentru a avea acces la îngrijiri medicale şi educaţie, sau chiar pentru a avea acces în anumite regiuni, pentru a ieşi din satele lor. Situaţia actuală răspunde tuturor criteriilor definiţiei juridice a crimei de apartheid", subliniază Amnesty.
Aceste restricţii sunt puse în aplicare printr-o reţea complexă de legi naţionale, „ordine locale” şi politici implementate de funcţionarii de stat care manifestă un comportament rasist în mod deschis.
Dreptul etnicilor rohingya de a circula liber este puternic restrâns. Există o reglementare care precizează clară că “străinii” şi “persoanele de rasă bengali”, termen peiorativ care îi desemnează pe rohingya, au nevoie de permise speciale pentru a se deplasa dintr-o localitate în alta.
Etnicii rohingya constituie cea mai mare populaţie apatridă din lume, după ce, în 1982, sub regim militar, le-a fost retrasă cetăţenia.
„Cauzele fundamentale ale crizei actuale trebuie abordate pentru a pune capăt ciclului de abuz şi a face posibil ca refugiaţii rohingya să-şi recapete drepturile şi demnitatea”.
