Consiliul a adoptat astăzi o decizie şi un regulament de instituire a unui regim global de sancţiuni în domeniul drepturilor omului care dotează în premieră UE cu un cadru care îi va permite să se adreseze persoanelor, entităţilor şi organismelor – inclusiv actorilor statali şi nestatali – responsabile pentru, implicate în sau asociate cu încălcări grave ale drepturilor omului şi abuzuri la nivel mondial, indiferent de locul în care au avut loc.
Potrivit caleaeuropeana.ro, măsurile restrictive vor prevedea o interdicţie de călătorie aplicabilă persoanelor fizice şi îngheţarea fondurilor care se aplică atât persoanelor fizice, cât şi entităţilor. În plus, persoanelor şi entităţilor din UE li se va interzice să pună fonduri la dispoziţia celor enumeraţi, fie direct, fie indirect.
Cadrul pentru măsuri restrictive specifice se aplică unor acte precum genocidul, crimele împotriva umanităţii şi alte încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri (de exemplu, tortura, sclavia, crimele extrajudiciare, arestările arbitrare sau reţinerile). Alte încălcări sau abuzuri ale drepturilor omului pot, de asemenea, să intre în domeniul de aplicare al regimului de sancţiuni în cazul în care încălcările sau abuzurile respective sunt larg răspândite, sistematice sau prezintă motive serioase de îngrijorare în ceea ce priveşte obiectivele Politicii Externe şi de Securitate Comune prevăzute în tratat (articolul 21 din TUE).
Consiliul, hotărând la propunerea unui stat membru sau a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, va avea sarcina de a stabili, revizui şi modifica lista sancţiunilor.
Regimul mondial de sancţiuni UE în materie de drepturi ale omului este un obiectiv esenţial propus de Înaltul Reprezentant şi de Comisie în Planul de acţiune privind drepturile omului şi democraţia pentru perioada 2020-2024, care face parte din comunicarea comună adoptată în martie 2020.
Decizia de astăzi subliniază faptul că promovarea şi protecţia drepturilor omului rămân o piatră de temelie şi o prioritate a acţiunii externe a UE şi reflectă hotărârea de a aborda încălcările grave ale drepturilor omului şi abuzurile. De altfel, reprezintă un răspuns la acordul politic al miniştrilor de externe ai UE din cadrul Consiliului Afaceri Externe din decembrie 2019 de a avansa în ceea ce priveşte instituirea unui regim de sancţiuni asemănător Legii Magnitsky adoptată de SUA.
De altfel, în primul său discurs anual privind Starea Uniunii Europene, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen a promis o lege europeană de tip Magnitsky.
Legea Magnitsky este o lege bipartinică aprobată de Congresul SUA şi promulgată de către preşedintele Barack Obama în decembrie 2012, vizând pedepsirea oficialilor ruşi responsabili de moartea contabilului fiscal rus Serghei Magnitski într-o închisoare din Moscova în 2009. Din 2016, legea se aplică la nivel global, autorizând guvernul american să sancţioneze pe acei oficiali pe care îi consideră că au încălcat drepturile omului, îngheţându-le bunurile şi interzicându-le să intre în SUA.
Înaltul Reprezentant Josep Borrell explica la începutul lui noiembrie că „deşi scopul general este foarte similar, domeniul de aplicare este diferit”. Regimul european se concentrează doar asupra încălcărilor grave ale drepturilor omului, în timp ce cel american acoperă şi lupta împotriva corupţiei.
Este de precizat că noul regim nu va înlocui regimurile de sancţiuni geografice existente, dintre care unele abordează deja încălcări ale drepturilor omului şi abuzuri împotriva acestora, de exemplu în Siria, Belarus sau Venezuela.
