Europa Azi

Şapte ani de la semnarea Acordului de Asociere. Eugen Tomac: Mai devreme sau mai târziu, Republica Moldova va fi parte a UE

„Orice om de bună credinţă realizează că singura perspectivă pentru R. Moldova este să se alinieze standardelor impuse de UE pentru că, mai devreme sau mai târziu, R. Moldova va deveni parte a UE. Cei care insistă că UE are o agendă ascunsă în relaţia cu R. Moldova sunt mânaţi de rea credinţă, de o agendă politică care nu are nicio legătură cu interesele reale ale R. Moldova”, a declarat europarlamentarul român Eugen Tomac, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru TVR MOLDOVA, cu prilejul împlinirii a 7 ani de la semnarea Acordului de Asociere semnat între Uniunea Europeană şi Republica Moldova.

- Domnule Tomac, vă mulţumim pentru disponibilitatea de a discuta la această dată aniversară. Sunt 7 ani de când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere, apoi Guvernul de la Chişinău a ratificat acest acord. Din punctul dvs de vedere, s-a schimbat R. Moldova în aceşti 7 ani? 

- În mod clar, cine este de bună credinţă, poate observa lucruile bune care s-au întâmplat în R. Moldova. Sigur, la fel de multă dreptate au şi cei care spun că R. Moldova nu a fructificat din plin oportunităţile pe care le-a avut odată cu semnarea Acordului de Asociere, pentru că aceste restanţe la angajamentele pe care R. Moldova şi le-a asumat sunt evidente. Aşa se întâmplă când un stat îşi asumă o linie politică prin acorduri pe care le semnează în relaţia cu UE şi acasă uită de angajamentele asumate. Această agendă paralelă îngreunează, pe termen mediu şi pe termen lung, relaţia între Chişinău şi Bruxelles. Părţile bune sunt evidente, există piaţă deschisă pentru R. Moldova, nu mai vorbim de faptul că cetăţenii R. Moldova pot călători liber în UE, dar reformele asumate întârzie, Această stagnare produce efecte pe termen mediu şi pe termen lung, pentru că UE a luat această decizie, de a nu mai acorda finanţări doar  de dragul unor înţelegeri politice, ci cere reforme, cere schimbări structurlae în funcţionarea unui stat, tocmai pentru ca el să devină eficient. Acest lucru se întâmplă şi în interiorul UE, şi în relaţia cu partenerii strategici, iar R. Moldova este un stat privilegiat din acest punct de vedere. 

- Domnule Tomac, vorbeaţi despre aceste carenţe. Unde se ascunde diavolul pentru că avem incapacitate ca stat, în necunoaştere sau există alte probleme? 

- Spre deosebire de alte state, R Moldova are două probleme. Una este lipsa de seriozitate a clasei politice şi a partidelor care utilizează în jocul politic proiectul pro-european. Pe de altă parte este rea voinţa din partea actorilor politici care spun că prea multă UE strică, e mai bine cu Rusia. Acest ping-pong geopolitic dăunează foarte mult pentru că au de suferit cetăţenii, care sunt dezamăgiţi că nu au şcoli bune, că nu au pensii, că nu au salariile pe care şi le doresc şi tot setul de probleme care izvorăsc din instabilitatea socială şi economică. Orice om de bună credinţă realizează că singura perspectivă pentru R. Moldova este să se alinieze standardelor impuse de UE pentru că, mai devreme sau mai târziu, R. Moldova va deveni parte a UE. Cei care insistă că UE are o agendă ascunsă în relaţia cu R. Moldova sunt mânaţi de rea credinţă, de o agendă politică care nu are nicio legătură cu interesele reale ale R. Moldova. Îmi doresc ca la alegerile anticipate, oamenii dezamăgiţi să renunţe la acest confort al protestului faţă de toată lumea şi să participe la vot. Este important ca R. Moldova să aibă o majoritate confortabilă care să implementeze Acordul de Asociere. Aceste legi care trebuie să le adopte R. Moldova sunt în beneficul său. UE anunţă un plan de susţinere de 600 milioane de Euro pentru R. Moldova. Sunt bani pe care UE le oferă pentru cetăţenii R. Moldova. Este o investiţie fără precedent, tocmai pentru a întări acest proces de apropiere. Dincolo de lozinci de rea- credinţă, cu rorlul de a duce oamenii în eroare, nu există un alt proiect mai reuşit decât cel care îl avem astăzi. Vă spun în calitate de eurodeputat. Cea mai mare reuşită a Europei este proiectul UE, care a adus pace şi bunăstare. Asta îmi doresc şi pentru R. Moldova. Să existe pace, să se încheie paşnic conflictul generat de Rusia în stânga Nistrului, iar oamenii să aibă o perspectivă de viaţă mai bună în R. Moldova. Mulţi oameni îşi doresc starea de bine în R. Moldova, dar sunt sceptici. Tocmai de aceea, dincolo de această dezamăgire, există o singură şansă, aceea de a implica şi da un Parlament care să lucreze pentru oameni. 

- După 7 ani, putem să le spunem acelor care nu vor UE că sunt doar nişte propagandişti? 

-  R. Moldova, dar şi toată UE, se află în faţa unui alt tip de rîzboi, care poartă această haină numită dezinformare. Cetăţenii R. Moldova sunt supuşi unui proces diabolic de dezinformare, cu scopul de a semăna neîncredere. Rusia este expertă la acest capitol. În R. Moldova întâlnim cel mai des acest război non-militar, dar cu mijloace sofisticate, care  creează impresia că orice parteneriat care nu implică Rusia este supus unui şir de ştiri false, care seamănă haos şi urmăresc profit politic, dar nu numai. Există profit economic şi de altă natură, dar cel mai grav este că urmăresc sporirea neîncrederii cetăţenilor în orice demers pe care UE îl propune. O mare parte din cetăţeni acceptă acest joc şi sunt distribuitori de informaţii false, fără să conştientizeze că, astfel, devin agenţi ai dezonformării pe care mizează Rusia. Discursul urii, a punerii sub semnul întrevării a tot ce se întâmplă, este o tehnică tipică a noului război, în care suntem ţinte şi multe victime colaterale există în R. Moldova. De aceea cred că rolul presei a devenit vital, în lupa pentru a scoate la suprafaţă orice înseamnă informaţie falsă. În acest tandem al dezinformării este implicat şi un actor politic. Din nefericire, R. Moldova este un teren unde acest lucru este clar, unde Rusia duce o formă de propgandă periculoasă, care trebuie combătută. 
 
- Spre ce ar trebui să se concentreze Chişinăul pentru ca în perioada următoare să putem spune că Acordul de Asociere a fost implementat în proporţie de 90% şi să trecem la o nouă etapă în relaţia cu UE? 

- Este absolut esenţial ca procesul de depolitizare a instituţiilor să aibe loc transparent şi convingător. Este nevoie de o reformă consistentă a justitţiei. Niciun investitor serios nu va veni în niciun stat unde ştie că o justiţie coruptă poate interfera economic şi aduce prejudicii. R. Moldova se confruntă cu multe frământări interne. Lipsa de reforme în justiţie îngreunează lucrurile, de asta auziţi de la Bruxelles acest mesaj: reformaţi justiţia. Cred că aici este cheia pentru testul major al R. Moldova şi tot setul de restanţe care ţin de legislaţia electorală, reforma în administraţie, etc. Un stat cu administraţie ineficientă nu poate absorbi banii pe care UE îi pune la dispoziţie pentru dezvoltarea statului. Exustă premise bune, totul este ca R. Moldova să fie pregătită. În mod clar, R. Moldova va fi parte a UE, fie şi doar prin cetăţenia română. Sunt convins că, peste 2-3 ani, peste 50% din cetăţenii R. Moldova vor fi cetăţeni ai UE prin cetăţenia română. Tocmai de aceea, este important ca acest proces să fie un avantaj pentru R. Moldova, în contextul întăririi relaţiilor dintre Bruxelles şi Chişinău.