După cel mai nefast an de până acum, care a fost 2019, şi în 2020 incendiile au distrus suprafeţe extinse de teren natural în Europa. În pofida unul nivel de pregătire mai ridicat în ţările UE, aproximativ 340 000 de hectare (ha) au ars în UE în 2020, o suprafaţă cu 30 % mai mare decât Luxemburgul.

Situaţia este şi mai gravă în sezonul incendiilor forestiere din 2021. Până la momentul publicării acestui raport, arseseră aproape 0,5 milioane ha, 61 % dintre acestea fiind păduri a căror regenerare va dura mulţi ani. Aproximativ 25 % dintre zonele care au ars în Europa se aflau în interiorul siturilor „Natura 2000”, rezervoarele de biodiversitate ale UE. UE şi-a întărit acest an capacitatea de a asista ţările în actualul sezon al incendiilor, capacitate care a fost deja utilizată pe scară largă pentru incendiile de mari proporţii care au afectat regiunea mediteraneeană în vara aceasta.

De la an la an, schimbările climatice sunt şi ele tot mai prezente. O tendinţă de creştere uşor de remarcat indică niveluri mai ridicate ale pericolului de incendii, sezoane mai lungi ale incendiilor şi incendii de mari proporţii şi violente, cu propagare rapidă, în faţa cărora mijloacele tradiţionale de stingere a incendiilor sunt ineficiente. Anul acesta, aproximativ 130 000 ha arseseră deja până la sfârşitul lunii iunie, moment care marchează debutul tradiţional al sezonului incendiilor. Incendiile au început să nu mai afecteze doar statele sudice, ci devin o ameninţare tot mai mare şi pentru Europa Centrală şi de Nord. Peste nouă din 10 incendii din UE sunt provocate de acţiuni umane. De aceea, pentru prevenirea dezastrelor, este esenţial ca oamenii să fie sensibilizaţi în acest sens şi să se organizeze campanii educative cu privire la riscul de incendiu.

Principalele constatări din raport

• Din raportul pe 2020 despre incendiile forestiere reiese că România a fost ţara cea mai afectată, urmată de Portugalia, Spania şi Italia, după cum se indică în raportarea naţională;
• Incendiile de pădure au afectat grav zone protejate „Natura 2000” din Europa: totalizând 136 331 ha – aproximativ 40 % din suprafaţa totală distrusă de foc în 2020 –, ceva mai puţin decât în 2019, dar peste media ultimilor nouă ani;
• Ca şi în 2019, din păcate, România a însumat din nou aproape jumătate din suprafaţa distrusă de incendii în cadrul siturilor „Natura 2000”, cea mai mare suprafaţă situându-se în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării;
• În 2020, incendii care s-au întins pe o suprafaţă de peste 30 ha au afectat 20 de state membre ale UE, distrugând 339 489 ha, suprafaţă care depăşeşte uşor cifra înregistrată în 2019;
• Totodată, în sezonul incendiilor 2020 şi-au pierdut viaţa mai mulţi oameni decât în 2019: raportarea naţională din partea Spaniei a înregistrat şase victime, dintre care patru erau pompieri;
• În 2020, cartografierea rapidă prin intermediul serviciului Copernicus de gestionare a situaţiilor de urgenţă a fost activată de 17 ori pentru cartografierea detaliată a incendiilor forestiere, un număr inferior, deocamdată, faţă de activările din 2021;
• Mecanismul de protecţie civilă al UE a fost modernizat cu o flotă de avioane de stingere a incendiilor prin intermediul 
•  în 2019, consolidându-şi capacitatea de a asista ţările pe parcursul actualului sezon al incendiilor.

Sezonul incendiilor forestiere din 2020 a fost caracterizat de un număr mare de incendii de vegetaţie în prima jumătate a acestui an. Incendiile au izbucnit iarna în regiunea Deltei Dunării şi în Pirinei, iar în primăvară în principal în regiunea Balcanilor. În timpul verii şi al toamnei, cele mai afectate au fost ţările mediteraneene, în special Spania şi Portugalia, care au înregistrat cele mai mari incendii din UE în 2020. Cele mai mari incendii de pădure din anul în discuţie au izbucnit în afara UE, în Ucraina, lângă reactorul nuclear îngropat de la Cernobîl.

Membrii colegiului au declarat:

Mariya Gabriel comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, responsabil pentru Centrul Comun de Cercetare, a spus: „Din cauza schimbărilor climatice, riscul şi amploarea incendiilor de vegetaţie au crescut peste tot în lume. Începând din 2016, incendiile fără precedent care au izbucnit pe glob se manifestă într-un mod şi cu o intensitate nemaiîntâlnite anterior. Pădurile au crescut sub ochii noştri în ultimele decenii în UE şi trebuie mai mult ca oricând să le conservăm pentru a ne vindeca planeta. JRC şi Comisia Europeană mobilizează ştiinţa, tehnologiile, politicile şi cooperarea pentru a împiedica aceste incendii masive, a ne proteja pădurile, a conserva biodiversitatea şi, mai presus de orice, a proteja vieţile din UE şi dincolo de graniţele sale.”

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat: „Incendiile forestiere reprezintă un risc semnificativ de producere a unor dezastre în întreaga Europă, dar şi în alte părţi ale lumii. În decursul ultimilor zece ani, Mecanismul de protecţie civilă al UE a reacţionat în peste patruzeci de situaţii de urgenţă implicând incendii forestiere de mari proporţii. Schimbările climatice contribuie de asemenea la prelungirea cu mai multe luni a sezonului incendiilor forestiere, crescând astfel riscul apariţiei, pe viitor, a mai multor situaţii de urgenţă legate de incendii de vegetaţie pentru comunităţile europene. Suntem hotărâţi să intensificăm toate eforturile în vederea unei reacţii mai ferme, la nivelul întregii UE, la incendiile forestiere, pentru a le putea preveni, a fi pregătiţi pentru apariţia lor şi a reacţiona la nevoie.”

Comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „Clima în schimbare are efecte asupra duratei sezonului incendiilor şi a gravităţii acestora, periclitând tot mai multe vieţi şi distrugând natura. Raportul de astăzi arată cât de gravă a fost situaţia anul trecut, astfel cum reiese şi din datele de anul acesta. Comisia Europeană a adoptat Strategia UE pentru păduri în scopul de a întări rezistenţa pădurilor europene. Ca să putem atenua impactul incendiilor de vegetaţie avem neapărată nevoie de păduri sănătoase şi rezistente şi de terenuri gestionate într-un mod care să protejeze biodiversitatea şi oamenii. Iată de ce colaborăm cu partenerii noştri şi cu autorităţile naţionale pentru a stabili ca normă o prevenire a incendiilor de vegetaţie bazată pe gestionarea adecvată a terenurilor.”